Țigăncile nu fac un pas fără acordul soților

Țigăncile continuă să fie ținute sub „papuc“ de către tați și soți. Puține sunt cazurile în care acestea decid cu cine să se căsătorească și cåți copii să aibă. Potrivit unui studiu al Fundației Soros, în comunitățile tradiționale fetele se căsătoresc între 14 și 16 ani, iar băieții pånă în 18 ani. „Există, însă, numeroase cazuri de căsătorii mai timpurii: 12-14 ani pentru fete și 14-16 ani pentru băieți“, se mai arată în studiu. Așa cum, în comunitățile tradiționale de țigani, părinții băieților aleg fetele alături de care aceștia își vor petrece viața: „În aceste comunități, părinții băiatului aleg fata care le va deveni noră, plătind familiei acesteia. Criteriul care primează în alegerea partenerului îl constituie averea“. În comunitățile nontradiționale, tinerii au un pic de libertate din acest punct de vedere: își pot alege singuri partenerii de viață. Țiganca, orice vårstă ar avea, trebuie să aibă grijă de copii, să muncească în gospodărie și să fie supusă soțului. Potrivit studiului Fundației Soros, divorțul intervine destul de rar și doar din cauza infidelității femeii, eventuala infidelitate a bărbatului fiind considerată un semn de bărbăție. Numărul de copii dintr-o familie diferă de la o comunitate la alta, cei mai mulți fiind în familiile care provin din comunități tradiționale, în medie cinci sau șase. În comunitățile tradiționale de țigani, contracepția este interzisă. „Doar în comunitățile urbane bărbații au recunoscut practicarea mijloacelor contraceptive și au discutat deschis despre acest subiect. În comunitățile rurale tradiționale sau nontradiționale, chiar dacă este acceptat faptul că unele familii nu fac copii sau chiar în familia lor la un moment dat nu se mai fac copii, sunt găsite explicații legate de infertilitatea femeii sau de abstinență“, se arată în studiu. Cu toate acestea, după cum susțin reprezentanții Fundației Soros, în cåteva comunități, țigăncile sunt lăsate să meargă la serviciu, dar și să gestioneze cheltuielile din gospodărie.