Zona Metropolitană București (ZMB) este un proiect de care tot am auzit în ultimii doi ani. Dar cum se întamplă mai tot timpul pe la noi, rămanem cu auzitul, confuzi la haosul total generat de administrațiile locale pe marginea derulării acestui proiect, care mai degrabă are conotații politice în loc să influențeze decisiv evoluția segmentelor pieței imobiliare. Din fericire sectorul imobiliar este unul din sectoarele economiei romanești în care piața este guvernată de legile cererii și ofertei, și nu faptul că politicienii decretează o altă împărțire administrativă.
Dacă realizarea Zonei Metropolitane București ar fi susținută de o strategie coerentă și care apoi ar fi și concretizată, fapt care ar constitui o premieră absolută în Romania post-decembristă, piața imobiliară ar reacționa semnificativ doar atunci cand implementarea acestor strategii se va apropia de final. "Experiența ultimilor 17 ani a dus la un nivel scăzut de încredere în proiectele de dezvoltare conduse de autorități, fie că este vorba de Primării sau Guvern. Cu atat mai mult developerii care operează cu capital privat nu-și pot permite să aștepte ani de zile pana cand proiectele care arată bine pe hartie se vor și realiza în fapt.", este de părere Mihai Plaeșu, consultant senior, în cadrul Departamentului de Investiții al DTZ Echinox.
Riscuri
În Capitală și în zonele apropiate se construiește masiv, lucru ce poate fi observat cu ochiul liber. Această dezvoltare imobiliară din comunele limitrofe Bucureștiului mai are puțin și va scăpa de sub control. Mai ales în segmentul rezidențial, extinderea este guvernată de bunul plac al constructorului, și nu de o gandire coerentă a Primăriilor. Acesta ar fi unul din motivele pentru care este nevoie de un plan bine pus la punct pentru realizarea ZMB. În majoritatea acestor locații dezvoltările s-au menținut pană acum în limitele bunului simț, în sensul că nu au fost amestecate vile cu blocuri de apartamente sau cu alte funcțiuni ca depozite sau ateliere de producție, dar extinderea s-a realizat haotic și înghesuit. Există excepții notabile cum ar fi cartierul Pipera sau Voluntari, unde unii developeri au început să construiască imobile înalte (chiar pana la 10 etaje), într-o zonă pană acum preponderent de case.
Bile negre
Cea mai mare problemă a Bucureștiului este infrastructura deosebit de proastă, ce are repercursiuni și în piața imobiliară, prin accesibilitate slabă, subdimensionarea străzilor, rețeaua de transport public slab configurată și lipsa parcărilor. În unele zone sunt dificultăți inclusiv cu accesibilitatea utilităților primare furnizate de autorități. "Legislația romanească nu numai că nu oferă facilități prin taxe ca în alte țări europene developerilor ce investesc în infrastructură, dar la noi chiar se interzice acestora să intervină pe domeniul public pentru a o îmbunătăți.", a declarat Mihai Plaeșu.
În concluzie, de mulți ani Autoritățile locale și centrale s-au dovedit pană acum incapabile să rezolve problema infrastructurii în București, iar extinderea Capitalei printr-o Zonă Metropolitană nu ne face să credem că situația din acest punct de vedere se va îmbunatăți.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
