28 martie 1948. Prima zi de Pasti. Alegeri parlamentare. Populatia se indreapta spre urne avand pentru ultima data posibilitatea de a alege intre listele mai multor partide intr-o jumatate de secol.
Alegerile din martie 1948 au constituit o noua etapa in consolidarea regimului comunist in Romania. Competitia electorala era insa extrem de necesara din perspectiva obtinerii unei anumite legitimitati pentru comunisti, atat interne, cat mai ales internationale.
Perioada anterioara fusese marcata de o serie de evenimente precum arestarea, judecarea si condamnarea liderilor taranisti din 1947, interzicerea activitatii PNT si abdicarea silita a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947.
Spre crearea partidului unic
Situatia creata in urma abdicarii fortate a regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 a determinat necesitatea organizarii de noi alegeri. Data fixata a fost 28 martie 1948. In acest scop, a fost modificata legea electorala pe 22 ianuarie 1948.
Adunarea Deputatilor, rezultata in urma alegerilor din 19 noiembrie 1946, a fost dizolvata pe 25 februarie 1948.
Cea mai buna strategie pentru campania electorala era alianta intre mai multe partide, formula uzitata si in alegerile din 19 noiembrie 1946.
Primul pas in acest sens l-a constituit **fuziunea** Partidului Comunist Roman cu cel Social-Democrat. Platforma si statutul viitorului Partid Muncitoresc Roman fusesera elaborate inca din toamna anului 1947.
Ana Pauker sustinea intr-un articol aparut in -Scanteia- pe 15 ianuarie 1948 ca Partidul Social Democrat si, mai ales, presedintele acestuia, Constantin Titel Petrescu, aveau de ales, dupa 23 august 1944, fie unirea cu PCR, fie vechiul drum al stransei colaborari cu burghezia si mosierimea.
**Cum el a ales sa mearga pe a doua cale, atitudinea principala a comunistilor a fost de demascare a manevrelor lui Titel Petrescu, fapt ce a dus la crearea premiselor realizarii Partidului Muncitoresc Roman, ca factor de intarire politica a regimului democratic**, scria Ana Pauker.
Congresul desfasurat in zilele de 21-23 februarie a marcat constituirea Partidului Muncitoresc Roman prin fuziunea comunistilor cu social-democratii. Era vorba, de fapt, despre o asimilare a PSD, si nu de o fuziune.
O altfel de campanie electorala
In campania electorala care a debutat in primele zile ale lunii martie, ziarul -Scanteia** a tinut capul de afis al propagandei electorale a FDP.
**Campania electorala se impleteste cu campania de marire a productiei, de inovatii si de intarire a disciplinei. Asa pregatesc muncitorii victoria in alegeri a FDP**, **In intreaga tara, candidatii FDP sunt primiti cu insufletire de alegatori**, **Muncitorii si taranii saluta cu entuziasm constituirea FPD si alegerile pentru Marea Adunare Nationala** sunt doar cateva dintre titlurile aparute in **Scanteia**.
**Opozitia** era reprezentata de Partidul National Liberal – Bejan si Partidul Taranesc Democrat condus de dr. Nicolae Gh. Lupu, fratele dr. Nicolae Lupu, mort in decembrie 1946.
Strategia lui Bejan, continuatorul politic al lui Gheorghe Tatarascu, viza supravietuirea, conservarea structurilor partidului pana la ivirea unor circumstante internationale mai favorabile. Campania liberalilor a fost destul de limitata, tiparirea unor manifeste si raspandirea unor zvonuri fiind singurele manifestari notabile din aceasta perioada.
Participarea la alegeri a PNL – Bratianu si PSD – Independent – Constantin Titel Petrescu a fost interzisa. Atitudinea liberalilor a fost extrem de rezervata.
**Partidul Liberal nu numai ca nu trebuie sa participe la alegeri, dar nu trebuie sa adopte vreo atitudine care ar putea sa irite autoritatile, cu atat mai mult cu cat un memoriu nu ar schimba cu nimic situatia**, sustinea Bebe Bratianu.
Autoritatile vedeau altfel situatia. Intr-o dare de seama asupra situatiei politice si politicienesti din judetul Suceava se arata ca **opozitia si reactiunea si-au desfasurat propaganda de la om la om, prin lansare de zvonuri tendentioase, apropierea unui nou razboi, instigatii contra regimului, ruperea de afise si critica masurilor economice luate de guvern. Aceste manifestari au fost izolate, autorii vinovati au fost retinuti si predati organelor de siguranta pentru cercetari, raportate zilnic M.A.I.**.
Masuri speciale
Autoritatile au luat masuri militare exceptionale pe perioada campaniei electorale si in ziua alegerilor.
**Poporul roman este hotarat sa zdrobeasca din fasa orice incercare a dusmanilor de a atenta la libertatile si drepturile sale cucerite cu mari jertfe**, spunea intr-o conferinta de presa ministrul de interne Teohari Georgescu.
Mai multe ordine ale Ministerului Afacerilor Interne adresate Inspectoratelor Jandarmeriei stabileau modul de organizare a comandamentelor care urmau sa asigure **paza alegerilor**. Dispozitivele repartizate in teritoriu sunt impresionante. Ofiterii si soldatii care urmau sa asigure **linistea** alegerilor nu trebuiau sa fie din localitatea respectiva. Mai mult, ei nu puteau fi nici cazati la localnici.
Ofiterilor si subofiterilor li se oferea si un **bonus** de 150 de lei pe zi ca supliment de hrana, iar soldatilor – 100 de lei.
Libertatea de alegere, aparata cu mitraliera
Reproducem in cele ce urmeaza o parte dintr-o adresa a M.A.I. adresata Statului Major.
**Cu onoare se face cunoscut urmatoarele:
Pentru siguranta alegerilor, pe intreaga tara, functioneaza un comandament unic general, cu sediul la M.A.I.
Deasemeni (ortografia nu ne apartine) in fiecare Inspectorat General Administrativ functioneaza cate un Comandament Unic Regional, care are toata siguranta alegerilor si mentinerea ordinei pe teritoriul Inspectoratului General administrativ. Cu aceeasi misiune functioneaza Comandamente unice judetene.
Toate trupele (M.A.I. si M.A.N.) se afla la ordinul Comandamentelor unice respective. Efectivele vor fi organizate pe unitati operative astfel:
– Grupa de lupta – 8 oameni,
– Grupa de mitraliere – 15 oameni,
– Plutonul pe 4 grupe – 32 oameni si un comandant.
Rezervele vor fi folosite de catre si pe raspunderea Comandamentului unic judetean, mai putin cele de mai jos, care nu vor fi folosite decat cu aprobarea Comandamentelor unice regionale: Roman 200 de oameni, Brasov 350, Caracal 350, Timisoara 300, Cluj 350.
M.A.I. a stabilit trei categorii de garzi cu urmatoarele efective:
Categoria I-a: 1 ofiter, 1 subofiter si 18 trupa.
Categoria II-a: 1 ofiter, 1 subofiter si 12 trupa
Categoria a III-a: 1 subofiter si 6 trupa.
In compunerea grupelor de la Sectia de Votare nu vor fi intrebuintati oameni din acea localitate.
Armamentul:
Ofiterii vor fi armati cu pistol.
Subofiterii cu pistoale mitraliera, iar trupa va fi armata, cel putin 25%, cu pistoale mitraliera si restul cu pusti.
Fiecare grupa de lupta va avea una pusca mitraliera.
Unitatile de pompieri vor fi armate cu armamentul din dotare.Munitiuni: cate doua unitati de foc pentru fiecare om**.
Nu au lipsit manifestarile violente
Inghitirea Partidului Social Democrat alaturi de Partidul Comunist, in Partidul Muncitoresc Roman, in perioada 21-23 februarie 1948, a trecut oarecum neobservata in lumea satelor, informatiile despre starea de spirit fiind rare.
Pentru atragerea populatiei la vot, printre alte masuri propagandistice luate in timpul campaniei electorale, s-a aflat si o decizie a Ministerului Industriei si Comertului prin care s-a permis libera circulatie a produselor rationalizate. Masura era comentata negativ, in sensul ca avea un caracter tranzitoriu, pur electoral. In perioada respectiva, in judetul Odorhei, morarii refuzau sa primeasca bani la macinis – conform dispozitiilor aceluiasi minister – pretinzand uium (plata in faina sau malai) in natura. La randul ei, de teama introducerii restrictiilor economice, **populatia cauta sa macine cat mai mari cantitati de cereale**.
Manifestarile violente nu au lipsit. In comuna Chizatau, judetul Timis-Torontal, instructorul PMR responsabil cu campania electorala – acostat de patru indivizi neidentificati, injurat si amenintat cu moartea – a scapat prin fuga pe 8 martie. Indivizi neidentificati au tras un foc de arma prin fereastra locuintei invatatorului din comuna Sudrici, judetul Bihor, pe 13 martie. Acesta era membru PMR si conducatorul principal al propagandei electorale pentru FDP in plasa Vascau.
In comuna Filipesti, judetul Braila, patru sateni au patruns in casa reprezentantului PMR in localitate si au distrus materialul de propaganda, spargand si geamurile cu pietre – 21/22 martie. Actiunea s-a soldat cu arestarea a patru tineri.
Manifestari de protest si printre autoritati
Manifestari de protest au avut loc si printre reprezentantii autoritatilor. Secretarul primariei comunei Dor Marunt din judetul Ialomita a rupt afise ale Frontului, iar un membru PMR din comuna Straja, judetul Alba, a mototolit in semn de batjocura **Proiectul de Constitutie**, motive pentru care au fost arestati. Tot atunci s-a desfasurat si o manifestatie a unui grup de 50-60 de femei din comuna Tasnad, judetul Salas – ai caror soti au fost trimisi in anul 1945 la munca in U.R.S.S. Ele au cerut acordarea unor ajutoare, in caz contrar amenintand ca nu se vor prezenta la vot.
Alte manifestari au vizat renuntarea la politica colectivizarii. La o adunare pentru deschiderea campaniei electorale desfasurate din comuna Bengesti, judetul Gorj, din 3 martie, unii participanti au afirmat ca nu le trebuie colhoz.
Un locuitor din comuna Brestovat, judetul Timis, a rupt sabloanele cu semnul electoral **Soarele**, motiv pentru care **numitul a fost retinut, ancheta fiind in curs**.
Pe un afis FND din comuna Ciroc, acelasi judet, s-a lipit un bilet scris cu creionul **continand injurii aduse guvernului si PMR**.
In comunele Curtici din judetul Arad, Jamul Mare, judetul Timis – Torontal si Odaia, judetul Teleorman au fost rupe afise, mai multe persoane fiind arestate chiar in ziua alegerilor. Printre manifestarile **antidemocratice** s-au numarat afise rupte, lozinci scrise pe ziduri, indemnuri pentru abtinerea de la vot, abtinerea ridicarii la timp a cartilor de alegator.
Marturiile prezentate se regasesc in dosarele fondului Inspectoratului General al Jandarmeriei aflate in Arhivele Nationale Istorice Centrale.
Manifest
-MISCAREA NATIONALA DE REZISTENTA – cititi si raspanditi
Romani si Romance
Miscarea Nationala de Rezistenta nascuta din umilintele si suferintele neamului nostru se adreseaza catre voi: tarani romani, muncitori romani, intelectuali cinstiti, ostasi, batrani inmarmuriti, tineret roman.
Si va cheama la lupta unita pentru eliberarea noastra nationala si refacerea Romaniei in vechile ei hotare.
Miscarea Nationala de Rezistenta este miscarea tuturor acelora care sunt hotarati sa lupte si sa doboare cu un ceas mai devreme dictatura comunista prin rezistenta organizata, prin sabotarea masurilor economice si militare ale guvernului tradator si care atunci cand se va da semnalul de lupta, vom pune mana pe arme si vom pedepsi pe streinii de neam si lege si vom goni din tara pe cotropitori.
Nimeni nu va ramane nepedepsit.
In acelasi timp, ei isi fac pregatiri pentru pedepsirea tuturor acelora, care, constienti sau inconstienti, au ajutat la instaurarea si intarirea dictaturii bolsevice cu toate pacatele ei, teama de prigoana, saracia, inchisoarea, batai, crime si terorizarea de fiecare zi a romanilor deveniti minoritari in tara lor.
Acoperiti, ajutati si va consolidati cu toti luptatorii Miscarii Nationale de Rezistenta care isi risca viata pentru neam si voi toti.
Romani, fiti gata de lupta, asteptati semnalul Miscarii Nationale de Rezistenta.
Traiasca Libertatea.
Traiasca Romania Mare.
Maresal Ardeleanu
Rezultate previzibile
Dupa cum era de asteptat, rezultatele alegerilor au constituit o noua victorie a **coalitiei** comuniste. Frontul Democrat Popular a obtinut 93,2% din voturi – 404 mandate dintr-un total de 414. Partidului National Liberal – Bejan i-au revenit sapte mandate, iar taranistilor – doua. Petre Bejan, Romulus Teodorescu, Ilie Toma, Radu Rosculet, Zenovie Vasilescu, Nicolae Teodorescu si Nicolae Maracinescu au fost reprezentantii PNL in Marea Adunare Nationala, Nicolae Gh. Lupu si Dinu Moisescu de la PNT.
Rezultatele date publicitatii de autoritati aratau ca din cei 8.399.416 cetateni inscrisi pe liste, au votat 7.661.031.
Lucrarile noului for legislativ au fost deschise pe 6 aprilie 1948. Gheorghe Apostol a fost numit presedinte al Marii Adunari Nationale, Petre Constantinescu Iasi, Ion Serban si Ferdinand Cziko, vicepresedinti.
Dupa o saptamana a fost adoptata in unanimitate Constitutia, care consfintea faptul ca **Republica Populara Romana este un stat popular, unitar, independent si suveran.
Constitutia desfiinta principiul democratic al separarii puterilor in stat. Singurul organ legislativ si **organul suprem al puterii in stat** era Marea Adunare Nationala. Atributiile de sef de stat erau exercitate de prezidiul MAN.
Petru Groza ramanea prim-ministru, Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al partidului, cumuland si functiile de prim-vicepremier, presedinte al Consiliului Suprem Economic, al Comisiei de Redresare Economica si Stabilizare Monetara.
Un intelectual in slujba comunistilor
Partidul National Popular a hotarat sa mearga in alegeri pe listele comunistilor in sedinta din 1 februarie. George Calinescu, proaspat inscris in partid, a tinut sa se adreseze participantilor.
**Astazi avem o forma politica de exponenti executivi formati din popor, si cand poporul este responsabil, nu poate sa duca tara de rapa, caci, implicit, se duce pe el insusi. Rolul Partidului National Popular este acela de a face apropierea intre muncitori si intelectuali**, a spus Calinescu.
Sedinta de constituire a Frontului Democratiei Populare a avut loc pe 27 februarie la Ateneul Roman. FDP cuprindea Partidul Muncitoresc Roman, Frontul Plugarilor, Partidul National Popular si Uniunea Populara Maghiara.
Frontul Plugarilor **inghitise** anterior disidenta national-taranista a lui Anton Alexandrescu.
Membrii FDP au ales Colegiul National – organ de conducere, care cuprindea delegati ai PMR, Frontului Plugarilor, Partidului National Popular, Uniunii Populare Maghiare. Presedinte al Colegiului a fost ales Petru Groza, secretar general Vasile Luca, secretar general adjunct Iosif Chisineschi.
In vederea alegerilor, Consiliul a hotarat constituirea de consilii judetene, de plasa si comunale formate din cate doi reprezentanti ai FPD. Semnul electoral al coalitiei a fost ales **Soarele**.
Cei care duc o activitate dusmanoasa sa fie arestati!
Dintre masurile luate de Secretariatul General pentru Trupe din cadrul Ministerului Afacerilor Interne in vederea alegerilor, enumeram intarirea activitatii informative si a colaborarii cu organele sigurantei pentru **a cunoaste cat mai bine starea de spirit a populatiei, a afla problemele ce produc nemultumiri sau nelinisti populatiei, a identifica si depista din vreme elementele care tulbura ordinea si a lua masuri ca cei care tulbura ordinea si duc activitate dusmanoasa sa fie arestati de organele jandarmeriei si predati impreuna cu dosarul celui mai apropiat organ al Sigurantei**.
Chiar si asa, Inspectoratul Jandarmi Suceava raporta ca **autoritatile insarcinate cu paza ordinei si siguranta in judetul Botosani se asteapta la incidente in noaptea de 27-28 martie 1948, ce vor fi provocate cu scopul de a compromite regimul democrat si a nu se incheia scrutinul**.
**Situatia se datoreste luptei electorale ascutite din judet, unde toata reactiunea s-a grupat in jurul listei partidului liberal – Bejan**, se arata in document.
