Acasă Actualitate Secolul XX și crimele comuniste împotriva umanității

Secolul XX și crimele comuniste împotriva umanității

DISTRIBUIȚI

Istoria ultimului secol este caracterizată, între altele, prin desfășurarea unor orori și violențe atroce care au însângerat omenirea la fel de mult ca toate evenimentele de acest fel luate la un loc în întreaga istorie anterioară.
Dacă încercăm să cuantificăm viețile pierdute în războaie, în acțiuni de genocid, sau persecuții politice vom constata siderați că cei uciși în cele două războaie mondiale, în crimele regimurilor comuniste, în holocaustul împotriva evreilor, în războaiele „locale” din Africa și Asia, în genocidul împotriva armenilor din Turcia anilor 1915-1916 însumează mai mult de 250 de milioane de victime aproximativ la fel de mult ca cele ale lui Ginghis-han, Timur Lenk, ale negoțului cu sclavi, ale foametei din India Britanică și ale nenumăratelor războaie dinainte de 1900 luate împreună.
Din cele 250 de milioane de victime ale secolului XX aproximativ 100 de milioane reprezintă cei uciși de regimurile comuniste (dictaturile sângeroase ale lui Lenin și Stalin în URSS, „revoluția culturală” a lui Mao Zedong în China, și represiunile demențiale din Vietnam, Laos, Cambodgia și Coreea de Nord, dictaturile din țările Europei de Est cotropite de sovietici, din Cuba lui Castro și țările cu regimuri comuniste din Africa etc).
O imensă nedreptate istorică reprezintă faptul că exceptând câteva declarații politice oficiale printre care cea din anul 2006 a Președintelui României Traian Băsescu, și unele luări de poziții ale intelectualilor onești (Stephane Courtois în Franța, Dennis Diletant în Anglia, Matthew White în SUA, Musorgski în Polonia, Vaklav Havel în Cehia, Ticu Dumitrescu, Ana Blandiana și Gheorghe Boldur-Lățescu în România etc) monstruasele crime ale comunismului internațional sunt privite cu o indiferență vinovată.
O exemplară atitudine civică au avut și o au evreii din întreaga lume condamnând holocaustul nazist cu cele 6 milioane de victime ale sale. Dar despre cele 100 de milioane de ființe nevinovate ucise de comuniști se vorbește puțin sau deloc. De ce acest complot al tăcerii? Poate fiindcă urmașii celor care au ucis sunt acum beneficiari ai unor regimuri democratice și au tot interesul să nu se mai turbure apele trecutului.
Este o datorie de conștiință a organizațiilor internaționale care se proclamă luptătoare pentru moralitate politică internațională (în special ONU), dar și a guvernelor țărilor democratice să legifereze condamnarea comunismului internațional și a crimelor sale.
Crimele comunismului în țara noastră au fost estimate, pe bază de documente și calcule demografice, la aproximativ 500 de mii de români uciși din cauza detenției din anii 1945-1989 și/sau a tratamentelor inumane asupra populației (aproximativ un milion de deținuți politici). Există un Memorial al suferințelor deținuților politici la Sighet, un altul la Pitești precum și troițe cu numele martirilor la Aiud, Gherla, Poarta Albă și alte locuri de suferință ale celor închiși.
Lipsește însă legislație care să condamne explicit comunismul și pe cei care încă se exprimă în favoarea lui. Solicităm formațiunilor democratice și politicienilor onești să înscrie în programele lor electorale promovarea legii care să condamne crimele comunismului. Nu putem avea un viitor curat ca națiune atât timp cât nu limpezim apele însângerate ale trecutului.

Dr. Gh. Boldur-Latescu este  profesor universitar emerit și fost detinut politic anticomunist.

2 COMENTARII

    • Din pacate toate oranduirile sociale provoaca victime.Va pot relata situatii din propria familie: doi frati de-ai tatei,au fost deportati in fostul urss(arhanghelsk si donbas),bunicul din partea mamei a fost prizonier de razboi in germania nazista(la scurt timp dupa revenirea in tara,este agasat de noul regim ,popular’ ,trebuie sa se ascunda,dar din grija pentru familie revine acasa.Este maltratat,iar dupa o scurta perioada de „liniste” este din nou agresat pentru a renunta la pamant.Urmeaza perioada de cvasi-echilibru social,in care familia incearca sa se ,acomodeze’ la noua oranduire.Apare fenomenul Dec.1989.In mod curios,reformistii din pcr sunt cei care faciliteaza cumpararea locuintelor si retrocedarea terenurilor(in limita a 10 ha).Apar noi sperante.Dar surpriza…apare si o cleptocratie insaturabila.De aici incepand se itesc si germenii unei oranduiri care culmea,incepe sa developeze acele parti negative pe care in comunism nu le credeam: exploatare,oameni ai strazii,saracie ,accesul la servicii medicale eficiente doar a plutocratiei,indiferenta fata de semeni,divinizarea banului,s.a.Si sunt milioane de cetateni care au avut o evolutie familiala asemanatoare sau mai rea.Pe buna dreptate,imi pun intrebarea: eu cu cine „se cade sa tin”? Sau sa fiu ipocrit,si sa ma aliniez dupa cum bate vantul?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.