Sendviș

Orice criză lovește întâi organismul mai slab dar nu-l scutește nici pe gras, întrucât ambii sunt la fel de bolnavi. Arhiva grasului birocrat care stă călare pe slabul privat arată însă că și grasul poartă pe umeri alt slab privat căruia i-a dat privatizări ieftine, contracte scumpe, licitații și firme-căpușă, iertări de datorii etc. Avem un sendviș! Depinde de unde-l muști: în urma reducerilor bugetare, un șofer de la Ministerul Finanțelor câștigă aproape cât ministrul. Poate că merită: măcar șoferul n-a mințit ca ministrul Vlădescu care a recunoscut în Parlament că guvernul „a mințit cu bună știință“ ascunzând prăbușirea economică. Acum s-a prăbușit și în minciună. În răstimp pachetele de legi pentru asumarea răspunderii guvernului stau la Parlament așteptând o zi de audiență – trezindu-i fostului ministru liberal Atanasiu speranțe de agravare a crizei: „eu am impresia că nu sunt sigur că acest guvern nu va cădea“. Impresia se bazează pe faptul că  dl Ștefan Minea (fostul șef de catedră al dlui Boc) propus de PDL pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a pierdut la vot în fața dlui Valer Dorneanu, propus de PSD. Alt concurent este dl Meleșcanu, propus de PNL. Cum se vede, vor deveni judecători la CC persoane care nu judecă de ani de zile, în niciun proces. Halal competență! Ministrul Blaga a anunțat și el că-și va ruga „frumușel“ ginerele să renunțe la contractele cu statul pe care le-a obținut fără știrea sa. Cum așa? Ditamai ministrul de interne nu știe ce-i la el acasă? Problemele acestea i-au dat „insomnii“ dnei Udrea care a declarat că astfel i-au venit cele mai bune idei. Probabil că sunt primele nopți albe ale dnei Udrea care are însă zile negre din pricina împrumutului la bancă. Din acest motiv un canal TV a titrat jignitor: „Donați aici pentru Udrea“. Se pare că moderatorii TV sunt plătiți după cât de mult insultă. Recordul în materie (fecală) aparține însă Gabrielei Vrânceanu Firea care l-a întrebat pe deputatul Boureanu: „ați mâncat ceva stricat înainte de emisiune, ceva de la toaletă?“ deschizând astfel ușa cortului pentru un dialog de pomină. Încercând să explice aceste ieșiri, C.T. Popescu le-a fixat la alegeri unde între „frica reprezentată de Geoană și ura reprezentată de Băsescu“, românii au ales ura „care e un lux“ și care „acum se plătește“. Zău? Cei din Grivco nu-l urau și nu-l urăsc pe dl Băsescu? De altfel, ura nu-i un lux ci o infirmitate: vorba ceea, urăsc frica și mi-e frică de ură. Tia Serbanescu