Parlamentarul si economia – baba si mitraliera

In cadrul programului Alianta antreprenoriala, Academia de Advocacy din Timisoara a realizat un raport de monitorizare a parlamentarilor din circumscriptiile electorale Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. In lucrare sunt prezentate -realizarile- a 42 de parlamentari din cele patru judete amintite, inregistrate in cei patru ani de mandat, autorii lucrarii analizand in special modul in care alesii au sustinut – prin interventii, initiative legislative, motiuni – dezvoltarea sectorului privat din Regiunea Vest. Pornind de la indicatori precum produsul intern brut, productivitatea muncii, puterea de cumparare – care, fara exceptie, ne plaseaza in -topul- celor mai sarace tari din Europa -, autorii lucrarii sustin din capul locului ca -dosarul economic al Romaniei continua sa fie dezamagitor-. In acest context, in care institutii financiare internationale ne recomanda la unison masuri si politici menite a sustine intarirea sectorului privat, diminuarea coruptiei si adoptarea unei legislatii coerente si stimulative, reactia legislativului Romaniei – generalizare facuta fara teama de a gresi – a fost minima.

Parlamentarii, fie ei senatori, fie deputati, membri ai partidului de guvernamant sau reprezentanti la prima vedere combativi ai opozitiei, s-au limitat la lucruri mult prea marunte si punctuale, lasand legi importante pentru mediul de afaceri sa treaca fara pic de dezbatere prin cele doua Camere.

Dincolo de cuantificarea matematica a interventiilor importante pentru sectorul privat, autorii monitorizarii scriu in raport, negru pe alb, ca legi cu impact asupra dezvoltarii economice – cum ar fi Codul muncii si Codul fiscal – nu au generat din partea parlamentarilor aproape nici o reactie.

Ambele legi aminitite au fost adoptate in ciclul parlamentar 2000-2004. Adoptarea noului Cod al Muncii s-a produs pe fondul asumarii raspunderii de catre executiv, fiind inhibata orice reactie parlamentara. Nu mai mira pe nimeni faptul ca, ulterior, rapoartele Bancii Mondiale au caracterizat mediul de afaceri din Romania ca fiind unul dintre cele mai ostile, motivele fiind rigiditatea deosebita a pietei muncii si costurile imense pe care le presupune angajarea sau concedierea de personal. Parlamentarii pot pretinde ca nici comisiile si nici plenul Camerei Deputatilor sau ale Senatului nu au fost consultate. Dar nici dupa adoptarea legii nu au putut fi remarcate decat palide reactii ale legislatorilor. Reprezentantii opozitiei au incercat sa blocheze adoptarea legii pe motiv de neconstitutionalitate, timp in care cei mai multi parlamentari, inclusiv alesii cu activitate pro-antreprenoriala, au preferat sa taca. In incercarea de a trage foloase de pe urma mandatului pe care il au, asa cum ne-au obisnuit in ultimii patru ani, poate fi semnalata o singura reactie a unui parlamentar PSD din Regiunea Vest, referitoare la reglementarea suspendarii contractelor de munca pe durata exercitarii mandatelor de senator si deputat.

In ce priveste adoptarea Codului fiscal, aceasta a fost indelung amanata, desi economia romaneasca avea de ani buni nevoie de o lege care sa cuprinda ansamblul prevederilor legate de fiscalitate si impozitare. Trecerea prin comisiile de specialitate si prin cea de mediere s-a dovedit a fi, in cele din urma, o simpla formalitate, noianul de amendamente propuse de reprezentantii opozitiei sfarsind la cosul de gunoi.

Nu mai bucura pe nimeni faptul ca, la final de mandat, se poate demonstra statistic o activitate mai serioasa de sustinere a sectorului privat din partea reprezentantilor opozitiei, de vreme ce demersurile lor s-au soldat doar cu mentiuni in procesele-verbale de sedinta. Per total, gradul de responsabilitate fata de problemele, asteptarile si prioritatile sectorului privat a fost unul extrem de redus. Lipsa de reactie din partea alesilor, eficienta legislativa redusa, ca si traseismul politic arata foarte clar ca singurele legaturi ale parlamentarii cu economia romaneasca sunt propriile lor portofele, alimentate din plin de impozitele si taxele platite de firmele private.