Corigenti la -Concurenta-

De vreo jumatate de an ni se tot comunica apropierea cu pasi repezi a inchiderii Capitolului -Politica in domeniul concurentei-. Negociatorii din partea romana se tot lauda ca sunt cu tratativele, de luni de zile, -pe ultima suta de metri-. Institutiile cu atributii in aplicarea aquis-ului comunitar in acest domeniu raporteaza progrese notabile, care insa nici macar in studiile proprii nu sunt ilustrate de cifre care sa ne dea pe spate.

Cum de la Bruxelles aceste progrese se vad si mai mici, si asta nu din cauza distantei in kilometri, ci a unitatii de masura pe care o folosesc institutiile europene, in ultimele zile am primit inca o serie de avertismente. Acestea pot fi percepute fie ca ultimaturi, fie ca o lehamite generalizata intre statele membre, ale caror autoritati nu mai fac un obiectiv propriu din intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

In cursul acestei saptamani, Comisia Europeana a luat decizia de a inainta statelor membre un document de pozitie prin care nu le recomanda acestora sa incheie cu Romania capitolul-cheie referitor la concurenta. Principalul motiv, dupa cum sustin mai multe surse europene, e incapacitatea Consiliului Concurentei de a-si indeplini atributiile. Aceleasi surse comenteaza faptul ca -nici una dintre hotararile luate pe plan intern de Consiliul Concurentei nu a fost corecta- si ca nu se poate incheia capitolul fara a exista o baza a monitorizarilor programate pentru urmatorii doi ani.

Printre problemele aratate cu degetul de oficialii europeni se numara subventiile din siderurgie, ajutoarele de stat acordate in cazul intreprinderilor restructurate, facilitatile fiscale destinate zonelor defavorizate etc. Prin prisma acestor evidente ramaneri in urma, sansele Romaniei de a incheia negocierile in luna decembrie a acestui an par a se reduce considerabil.

Este o consecinta dramatica, dar fireasca, a lipsei de reactie de care au dat dovada autoritatile romane din domeniu in ultimii patru ani. Romania a deschis acest capitol in timpul presedintiei franceze a Uniunii Europene, in a doua jumatate a anului 2000. Pentru acest capitol, Romania nu a cerut nici o perioada de tranzitie sau derogare si s-a angajat ca, la data aderarii, sa fie capabila sa aplice in intregime acquis-ul din domeniu. Conformarea cu acquis-ul comunitar, sustin reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, nu este inca satisfacatoare. Principalele aspecte asupra carora acestia insista sunt crearea unui cadru juridic corespunzator in ce priveste ajutoarele de stat si controlul antimonopol, cadru ce va trebui sa fie aplicat si pus in practica pe deplin, pentru a pregati intreprinderile sa functioneze in spatiul comunitar.

Nici cu informarea oamenilor de afaceri autohtoni nu stam mai bine. Concluziile unui studiu elaborat chiar de Consiliul Concurentei arata ca aproape o treime din oamenii de afaceri romani nu cunosc faptul ca ajutoarele de stat trebuie aprobate de aceasta institutie si dupa aderarea la Uniunea Europeana, iar unul din cinci intreprinzatori considera ca institutia nu influenteaza mediul de afaceri. Conform aceluiasi studiu, 37% din reprezentantii firmelor romanesti considera ca nu se respecta regulile concurentei, 4% confunda Consiliul Concurentei cu Oficiul Concurentei (institutie care nu mai exista din 2003), iar 9% fac confuzie cu Ministerul Finantelor Publice.

Aceste date, furnizate chiar de Consiliul Concurentei, indica foarte clar stadiul in care ne aflam. In contextul in care chiar oamenii de afaceri stiu foarte putine lucruri despre acest domeniu, nici nu mai pare ciudat faptul ca Romaniei i s-a recunoscut deocamdata doar statutul de economie de piata functionala, dar necompetitiva pe piata unica.

Ca sa ne simtim, asa, -pe ultima suta de metri-, Consilul Concurentei – partenerul roman de negocieri in cadrul capitolului – anunta la sfarsitul lunii noiembrie ca nici macar nu si-a definitivat strategia pe anul viitor. Cine stie, poate ca in cazul neinchiderii capitolului, domnul Mihai Berinde, presedintele Consiliului, nici nu mai are nevoie de o strategie…