De ieri, Muzeul National de Istorie este, ca in fiecare inceput de martie de opt ani incoace, gazda Salonului de Carte si Presa, organizat de AMPLUS International. Este primul eveniment de acest gen al anului, care a reunit la aceasta editie aproape 80 de expozanti, editori, difuzori de carte, unitati de invatamant superior si reprezentanti media: cotidiane, periodice, postul national de radiodifuziune.
Deschiderea a fost marcata de scurte alocutiuni ale unor persoane oficiale si specialisti in domeniul cartii. Ioan Opris, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, a salutat -marea diversitate de producatori de carte si, mai ales, prezenta editorilor din zona universitatilor, alaturi de editurile traditionale, subliniind, pe langa rolul cartii, importanta meseriei de redactor, -o meserie care trebuie sa fie viu si mereu prezenta-. Aparitia cartilor, de la scrierea lor la difuzare este, a spus domnia sa, -o industrie culturala, elocventa pentru starea de normalitate. Intr-o lume pe care o vrem asezata, nimic nu asaza mai bine decat cuvantul scris, cuvantul bine cumpanit-.
Amintindu-si prima editie a Salonului, -emotionanta ca orice inceput-, Valeriu Rapeanu a remarcat, dincolo de -somptuozitatea acestei editii-, dificultatea accesului la carte in momentul de fata din cauza preturilor de multe ori prohibitive, mai ales pentru tineri. Ana Maria Sireteanu, presedinta Asociatiei pentru promovarea imaginii valorilor culturale prin proiecte si programe, incercand sa defineasca spiritul unei astfel de manifestari, a afirmat ca -Targul este un spatiu al provocarilor, al conflictelor si al revanselor pe plan mental. El reprezinta forta cuvantului in fata caruia trebuie sa cedeze armele si orgoliile, superbiile puterii. Un spatiu al bucuriei, al armoniei si al pacii-.
De dimensiuni mai reduse decat cele doua targuri ce marcheaza viata editoriala a anului in Romania, Targul International de Carte, ce va avea si el loc in curand, si Gaudeamus, Salonul de Carte si Presa se remarca in acest an prin cateva caracteristici: prezenta unor edituri din provincie, dintre care mentionam, desigur, Editura Dacia sau Tomis, dar, mai ales, o seama de case editoriale mai mici, apartinand unor muzee, de exemplu, la acest capitol remarcandu-se Muzeul National al Brailei, dar si muzeul gazda, Muzeul Literaturii Romane sau al Taranului Roman, cu lucrari nu numai de stricta specialitate, dar si destinate unui public amator de arta si cultura. De asemenea, ni s-a parut mai mare decat de obicei prezenta editurilor universitare, de la aceea a Academiei Nationale de Informatii la Alfa si Omega a Universitatii -Al. I. Cuza- de la Iasi sau cele ale universitatilor Hyperion, Ovidius, Constantin Brancoveanu, Universitas din Petrosani sau Era a Universitatii Romane de Stiinta si Arte. Am retinut, de asemenea, editurile apartinand altor etnii, cum ar fi cea a Societatii Culturale Aromane si, mai ales, Hasefer, a carei oferta depaseste granitele interesului strict etnic, titlurile apartinand, de fapt, culturii romanesti si universale.
Exista mai multe criterii de evidentiere a editurilor participante. Unul dintre ele este, evident, numele acestora, sustinut de calitatea productiei editoriale. Am aminti, la acest capitol, pe langa deja citata Dacia, Polirom si Paralela 45, in primul rand. Apoi, numarul titlurilor lansate in cadrul trustului, zona in care se demarca, destul de categoric, grupul editorial Lider. In sfarsit, exista case editoriale ce provoaca interesul pentru spatii mai intinse, pentru dialogul intre culturi, intre civilizatii chiar: Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, Shambala, Sitka-Alaska.
Oferta editurilor nu este intotdeauna de ultima ora. Despre multe dintre cartile prezentate acum am mai scris. Este explicabil si normal. Am aminti, ca noutati ale editiei, cele doua volume de Scrieri ale lui Pamfil Seicaru, aparute la Editura Victor Ioan Frunza, ce vor fi lansate maine, Ranile memoriei. Nucsoara si rezistenta din munti de Aurora Liiceanu, lansat sambata de Polirom, Europa – Ghid de calatorie de Silviu Negut si Bogdan Suditu, complexa si necesara lucrare de referinta pentru amatorii de calatorii, aparuta la Grupul de Presa Ziua. Evident, lista este mai lunga si promitem sa revenim asupra ei.
Programul Salonului prevede si un -pachet de actiuni complementare-, dupa cum ne anunta organizatorii. Amintim masa rotunda organizata de Radio Romania Cultural, Valorile culturale in democratie, dezbaterea prilejuita de Asociatia UNESCO -Iulia Hasdeu-, cu tema -Elogiul creativitatii feminine-, ce presupune si intalnirea cu scriitoare cunoscute sau pe cale de afirmare, Info Party, organizat de Biblioteca Municipala -Mihail Sadoveanu-, un eveniment interactiv cu trupe de jazz, dance, hip-hop si momente de pantomima, sau Intalnire cu rebusisti bucuresteni si inmanari de diplome de la Campionatul National de Rebus 2002, ce va avea loc la Standul Flacara.
Salonul dureaza pana duminica, 9 martie, marcand o provocare pentru iubitorii de carte, prilejuind momente de satisfactie sau numai de visare vizitatorilor. Vom reveni pentru o prezentare mai larga a unora dintre editurile prezente, fie pentru ca sunt mai putin cunoscute publicului bucurestean, fie pentru ca oferta lor merita cu prisosinta evidentiata.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
