Afacerea anului, asa a fost calificata de specialisti fuziunea anuntata ieri a doua dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia – IUKOS si Sibneft. Noul concern, ce pretinde locul patru in lume, inaintea altor societati, precum ChevronTexaco si TotalFinaElf, va fi condus de presedintele IUKOS, Mihail Hodorkovski, candidatura lui Evgheni Svidler, seful de la Sibneft, fiind propusa pentru functia de presedinte al Consiliului Director. Noul grup, cu o productie zilnica de 2,3 milioane de barili pe zi, va devansa compania LukOil, actual numarul unu in Rusia.
Nimic nu este intamplator
In opinia analistilor occidentali, fuziunea constituie dovada modernizarii sistemului petrolier rus si determinarea acestuia de a influenta piata internationala. Iar faptul ca operatiunea s-a produs pe fondul discutiilor legate de soarta petrolului irakian, al incertitudinii legate de participarea sau nu a companiilor ruse la procesul de reconstructie postconflict a Irakului nu este deloc intamplator. Cand, in urma cu vreo doua saptamani, la Washington, senatorii americani stergeau firmele rusesti de pe toate listele, ca pedeapsa pentru atitudinea adoptata de Moscova in criza irakiana, Hodorkovski a fost poate singurul care sustinea contrariul. De altfel, Hodorkovski s-a numarat printre putinii care au crezut in reusita contopirii lui IUKOS cu Sibneft.
Al patrulea producator privat din lume
-Principalii actionari ai IUKOS si Sibneft au ajuns la un acord de principiu pentru fuzionarea afacerilor lor, in cadrul celei mai mari tranzactii industriale realizate vreodata in Rusia-, au afirmat cei doi parteneri. Tanara entitate, botezata IukosSibneft si unde IUKOS va avea un rol dominant, va fi -nu numai cel mai important grup de petrol si gaze naturale din Rusia, dar si al patrulea producator petrolier privat din lume-, au subliniat ei. In momentul de fata, cele doua companii ocupa al doilea si, respectiv, al cincilea loc in Rusia la capitolul extractii de petrol. Ele apartin unui mic grup de oameni de afaceri, in centrul caruia se afla Hodorkovski pentru IUKOS si Roman Abramovici pentru Sibneft, acesta din urma fiind si guvernator al regiunii Ciukotka, din Extremul Orient al Rusiei.
Cifre, cifre, cifre
Potrivit analistilor financiari, nucleul de actionari ai IUKOS va controla peste 50% din noua companie, in timp ce actionarii de la Sibneft nu vor primi mai mult de 25 de procente plus o actiune. In ceea ce priveste rezervele de petrol si gaze naturale, acestea se cifreaza la 18,4 miliarde tone de -aur negru- si la 5,9 trilioane metri cubi de gaze naturale. Mai mult dispun doar ExxonMobil si Shell. Potrivit estimarilor pentru anul in curs, exporturile de petrol vor atinge aproximativ 70 milioane de tone. E adevarat, aceste cifre nu au fost confirmate oficial, grupurile refuzand sa ofere mai multe detalii in aceasta -prima faza a operatiunii-. Ea urmeaza altei -afaceri a anului-, cum a fost calificata recenta fuziune a British Petroleum cu TNK (tot o firma petroliera din Rusia), cele doua manevre constituind, in viziunea lui Valeri Nesterov, analist la banca Troika Dialog, -demonstratia faptului ca intreprinderile rusesti au viitor nu numai in interiorul tarii lor, dar si in strainatate. Noua companie va fi un jucator independent, capabil sa influenteze politica petroliera mondiala-, a estimat expertul citat.
Model de transparenta
Compania IUKOS, cumparata in 1994 de Hodorkovski, pe atunci puternic patron al bancii Menatep, dar in conditii contestate, a fost implicata intr-unul dintre cele mai rasunatoare scandaluri de abuz asupra drepturilor investitorilor de dupa criza financiara din 1998. Poate tocmai de aceea, Hodorkovski a avut grija sa-si transforme firma intr-un adevarat model de transparenta. Astfel, IUKOS a devenit cel mai rentabil grup din sectorul petrolier al Rusiei, reusind sa-i convinga chiar si pe cei mai reticenti analisti fiananciari. Valoarea activelor societatii a sporit considerabil in ultimii trei ani, facand din Hodorkovski cel mai bogat om din Rusia. Averea lui a fost estimata in 2002 la opt miliarde de dolari.
O alta vanzare de rasunet
Intre timp, pe la Moscova circula tot felul de zvonuri privind iminenta scoatere la vanzare a unei alte companii petroliere, Zarubejneft, unde statul detine pachetul majoritar si care detine cota in proiectul irakian -Kurna2-. Intial, privatizarea societatii nu figura pe ordinea de zi a guvernului premierului Mihail Kasianov. -Am facut o analiza si am decis ca, asa cum se prezinta ea in prezent, compania nu ne este necesara-, au anuntat surse din interiorul executivului rus. Cum se va proceda in continuare, nimeni nu stie, deocamdata. Oricum, la 1 ianuarie 2002 valoarea companiei se ridica la 143 milioane de dolari. Dupa cum preciza presa moscovita, vanzarea Zarubejneft inseamna ca, de fapt, statul mai pierde o parte din controlul asupra proiectelor de petrol si gaze naturate promovate de Rusia in afara granitelor.
Reuniune de urgenta
Pe acest funal, minstrii petrolului din OPEC urmeaza sa decida joi revenirea la plafonul de 24,5 milioane de barili pe zi, cu scopul de a reduce excedentul de oferta. Va fi o reuniune de urgenta a responsabililor Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol. In timpul razboiului din Irak, precum si pe perioada tulburarilor sociale inregistrate in Nigeria si a grevelor din Venezuela, OPEC a produs peste plafonul mentionat si care a fost fixat pentru a preveni orice penurie. In momentul de fata, organizatia se confrunta cu un excedent de productie de circa doua milioane de barili pe zi. In aceste conditii, mai muti ministri au produs revenirea la baremul initial. De fapt, o asemenea decizie este asteptata inclusiv de investitori. Oricum, aceasta este parerea majoritatii analistilor de specialitate. -Se conteaza pe o reducere a productiei, dar ce anume va hotari OPEC, ramane de vazut. Dar ar fi spre binele tuturor ca pretul sa fie readus in limitele a 22-28 de dolari barilul-, au avertizat expertii. Potrivit acestora, soarta OPEC nu depinde de decizia de joi. Ea ramane tot in mainile Washingtonului. Nu mai este un secret ca, pe fondul speculatiilor vizand intentia americanilor de a acapara cele mai importante rezerve irakiene de petrol cu scopul de a impune o alta politica de preturi pe piata mondiala, OPEC si-a exprimat ingrijorarea privind propriul sau viitor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
