Foc încrucișat al USL pentru a pune presiune pe judecătorii CCR

Presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale (CCR), cei care trebuie să decidă dacă referendumul este sau nu valid, au continuat și ieri, aceștia fiind bombardați de USL cu tot soiul de plângeri al căror conținut a fost ținut la secret de către unii lideri ai Uniunii. Aceștia au făcut coadă ca la Mecca în dimineața zilei de ieri la CCR, acum unde au venit cu jalba-n proțap, sperând că vor răsturna decizia dintr-una legală într-una „morală“. Pe tot parcursul zilei de ieri, o serie de presiuni au venit pe diverse canale pentru a-i determina pe judecătorii CCR să ia o decizie care să avantajeze Uniunea. Curtea Constituțională este instituția care validează sau invalidează rezultatele referendumului de demitere a președintelui României, prin hotărâre. ?ê?£edința Curții Constituționale privind referendumul din 29 iulie a început la ora transmiterii acestei știri. Documentele cu rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea președintelui au ajuns ieri de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituțională. Partici­parea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunțat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunțate miercuri de BEC.
Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentând 46,24%. Din aceștia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat „Da“, 943.375 (11,15%) au votat „Nu“, iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

Petiția Parlamentului USL

Încă de ieri dimineață, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și președintele interimar al Senatului, Petru Filip, au sesizat Curtea Constituțională, susținând, între altele, că baza legală în care a fost convocat referendumul din 29 iulie a fost OUG 41, care elimina cvorumul. Filip și Zgonea cer CC să solicite BEC să-i comunice starea opera­țiunilor de actualizare a listelor, având în vedere că numărul persoanelor înscrise în acestea este în contradicție cu rezultatele provizorii ale recensământului desfășurat în anul 2011, conform cărora populația României este de 20.254.866 persoane. În sesizarea semnată de Filip și Zgonea se menționează că din totalul de 20.264.866, un număr de 19.042.936 reprezintă populația stabilă, 910.264 persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată și 301.666 persoane sunt temporar prezente. Semnatarii sesizării consideră că INS a avut în vedere totalul populației româ­nești aflată atât pe teritoriul național, cât și în afara granițelor țării și arată că aceste date coincid cu datele deținute de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care rezultă, de asemenea, că numărul celor asigurați este de 20.459.558 persoane. Potrivit sesizării, numărul populației minore în totalul populației României este de 18,3%, respectiv 3.891.082 copii și tineri sub 18 ani, din acest fapt rezultând că numărul persoa­nelor cu drept de vot este de 81,7% din total, adică 16.548.225 persoane. „Ținând cont de aceste realități sociale, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului este 8.274.112 + 1 vot dacă luăm în considerare populația conform INS; sau 8.357.729 + 1 vot dacă luăm în considerare populația conform CNAS“, se arată în sesizare. Semnatarii sesizării mai arată că numărul persoa­nelor cu drept de vot care se puteau prezenta legal la urne trebuie diminuat cu 622.144 persoane care au cărțile de identitate expirate, dar și circa 1.000.000 de persoane care, din 2004 până în prezent, au renunțat la cetățenia română, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau au decedat în străinătate.

PSD ține plângere „la secret“

Și USL a anunțat că, ieri dimineață, a depus la CC o sesizare privind referen­dumul din 29 iulie, dar că, din respect pentru independența justiției, nu va face public conținutul acesteia.USL anunță că, miercuri dimineață, a depus la CC o sesizare privind referendumul din 29 iulie, dar că, din respect pentru indepen­dența justiției, nu va face public conți­nutul acesteia. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a confirmat că USL a depus la Curtea Constituțională, în cursul acestei dimineți, sesizarea privind referendumul din 29 iulie 2012. „Am înaintat sesizarea USL către Curtea Constituțională, însă din respect pentru independența Justiției nu vom face public conținutul acestui document până când cei nouă judecători vor lua o decizie privind validitatea referendumului. Nu dorim să exercităm niciun fel de presiuni asupra Curții și ne vom abține de la orice fel de comentarii care ar putea influența într-un sens sau altul decizia judecă­torilor“, a declarat Liviu Dragnea, potrivit sursei citate. De asemenea, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și președintele interimar al Senatului, Petru Filip, au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu referen­dumul din 29 iulie.

Atac din partea societății civile

Dar nu numai pe cale politică este presată Curtea. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a solicitat Curții Constituționale amânarea pronunțării în privința referendumului din 29 iulie, până la stabilirea numărului real al cetățenilor cu drept de vot la această dată. „În calitate de apărător al democrației constituționale și al statului de drept, decurgând din obligația impusă militarilor de Art. 118, al. 1 din Consti­tuția României, invocând drepturile legitime ale cetățenilor la corecta informare, reprezentare și legitimare a actului electoral, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) solicită Curții Constituționale amânarea pronunțării în privința Referendumului din 29 iulie a.c. pentru demiterea preșe­dintelui suspendat, până la soluționarea tuturor aspectelor legate de numărul real al cetățenilor României, cu drept de vot, la această dată. Prin urmare și la realitatea cifrică a pragului impus, în mod absurd și antieuropean!“, se arată în solicitarea SCMD . Aceștia precizează că, în cazul în care cererea nu va fi luata în considerație, îi va chema pe toți partenerii săi din cadrul Consiliului Național al Societății Civile, pe toți „cetățenii onești și patrioți ai României, care au alcătuit eșantionul de 7,4 milioane de votanți ai demiterii preșe­dintelui Băsescu, la nesupunere civică prin boicotarea alege­rilor generale din acest an“. Adica peste alte 50 de ONG-uri care în urmă cu câteva săptă­mâni au negociat cu USL desființarea DNA, CSM, ANI și CNSAS, instituții ale statului de drept.

Iliescu pentru validare

Departe de aceste presiuni nu a putut sta nici Ion Iliescu care nu s-a putut abține în a-și expune părerea în această chestiune, unul dintre judecătorii CCR, Acsinte Gaspar. El apreciază că „singura concluzie onorabilă“ pentru Traian Băsescu ar fi „să-și dea singur demisia“, el susținând că președintele suspendat „a fost votat în 2009 cu 5 milioane de voturi“, iar „acum 8 milioane de români îi spun că trebuie să plece“. Într-o postare pe blogul personal, Iliescu notează că „în democrație contează legea majorității – a celor responsabili care își asigură riscul și răspunderea votului; Nu absenteiștii – neinteresați de soarta cetății; Nu lașii care nu-și asumă votul și respectiv exprimarea opiniei“. „Decizia boicotului, luată de domnul Traian Băsescu și adepții săi este decizia unor lași care s-au temut de opinia cetățenilor“, susține Iliescu. În opinia sa, decizia Curții Constituționale, cu stabilirea pragului minim de 50%, nu lua în calcul decizia de boicot din partea celui implicat și a susținătorilor săi, iar „a ignora acest efect al boicotului înseamnă a nesocoti votul cetățenilor activi care s-au prezentat la vot și deci s-au pronunțat pentru demiterea domnului Băsescu – deci a nesocoti părerea a 9 milioane de români“.

SUA și UE îndeamnă la neamestec

Factorii externi au precizat ieri că sunt cu ochii pe această decizia și au făcut apel la forțele politice interne să nu se amestece în a face presiuni asupra CCR. Ambasada SUA subliniază că, după anunțarea rezultatului final al referen­dumului de duminică de către BEC, Curtea Constituțională trebuie lăsată să ia o decizie cu privire la acesta „bazată pe principii, fără niciun amestec din afară“.
„Cunoaștem faptul că Biroul Electoral Central a anunțat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituțională. Luna trecută, Curtea Constituțională și Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfășurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituțională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară“, precizeaza Ambasada SUA, într-un comunicat de presă, remis „Curentul“. De asemenea, în poziția Ambasadei SUA se subliniază că „este esențial ca poporul român să aibă încredere că referendumul s-a desfășurat în mod liber și corect și că regulile stabilite au fost aplicate“. La rândul său, Comisia Europeană așteaptă ca decizia Curții Constituționale de la București privind rezultatele referendumului de duminică din România să fie luată într-o manieră cât mai liniștită cu putință, a declarat, miercuri, Frederic Vincent, purtător de cuvânt al Comisiei. De asemenea, întrebat în legătură cu even­tuale presiuni asupra Curții Constituțio­nale, oficialul CE a arătat că se așteaptă ca decizia CC să fie luată într-o manieră cât mai liniștită. „Așteptăm ca CC să ia decizia privind rezultatul referendumului într-o manieră cât mai liniștită cu putință“, a spus el.

Dragoș Stănculescu