Suspendarea lui Traian Băsescu a aruncat în aer inflația

Implicațiile economice ale acțiunii de suspendare a președintelui Traian Băsescu în iulie 2012, sunt detaliate într-un raport oficial al BNR, dat ieri publicității.
Pe parcursul trimestrului III, amplitudinea variațiilor cursului de schimb leu/euro, precum și frecvența  schimbărilor de traiectorie a acestuia au crescut, ca efect al oscilațiilor aversiunii față de risc și al modificărilor de percepție a investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare romanești, se arată în secțiunea dedicată cursului de schimb din Raportul privind inflația publicat miercuri de BNR. Documentul admite faptul că deprecierea din luna iulie a leului a fost cea mai amplă din ultimele 13 luni, iar volatilitatea ratei de schimb leu/euro a atins maximul ultimelor 12 luni. Luna iulie este luna în care USL a aruncat practic în aer stabilitatea României, prin acțiunea de suspendare a președintelui Băsescu.
Evoluția a fost rezultanta efectelor adverse exercitate de mediul extern – marcat de persistența aversiunii ridicate față de risc a investitorilor, in condițiile prelungirii crizei datoriilor suverane și a problemelor sectorului financiar din unele țări ale zonei euro, precum si a riscului contagiunii asociat acestora, care au fost amplificate în acest interval de accentuarea tensiunilor politice interne. Relativa deteriorare a percepției investitorilor asupra riscului asociat pieței financiare locale a mai fost alimentată de înrăutățirea la negativ la finele lunii iunie a perspectivei rating-ului suveran al României de către agenția Moodyăs, precum și de revizuirea in sens descrescător a proiecției de creștere economică a BERD atât pentru anul 2012, cât și pentru anul 2013. ?óÔé¼?¿

Inflația a crescut cu mult peste prognoză

Banca Națională a României a modificat prognoza pentru rata inflației pentru sfârșitul acestui an de la 3,2 la suta la 5,1%, a anunțat miercuri guvernatorul Mugur Isărescu. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Inflația medie anuală se va menține în jur de 3 la suta, iar inflația CORE 2 ajustat va fi la 2 procente, a adăugat Mugur Isărescu. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿De asemenea, pentru sfârșitul anului 2013, BNR a revizuit estimarea in creștere, de la 3% la 3,5 la suta.?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat creșterea inflației la cel mai ridicat nivel din ultimul an si jumătate, ajungând la 5,33 la suta în luna septembrie. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Creșterea a fost provocată în special de scumpirea alimentelor, chiar și cu până la 26% în cazul fructelor exotice, niveluri similare înregistrându-se si pentru legume si conservele de legume. ?óÔé¼?¿Potrivit spuselor sale, in ultimul trimestru din acest an si pana la jumătatea trimestrului al doilea din 2013, rata inflației va fi in afara pragului de variație a țintei BNR, prin urmare preturile vor continua sa se majoreze in aceasta perioada. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Fruntașă la creșterea prețurilor alimentelor?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Comparând creșterea prețurilor produselor agroalimentare cu alte țări din Uniunea Europeană, exceptând Ungaria si Cehia, unde au avut loc majorări ale taxei pe valoarea adăugată, creșterile de prețuri alimentare din România sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, conform BNR. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Impactul asupra IPC (indicele preturilor de consum – n.red) este foarte important. Avem ponderea cea mai mare în cadrul IPC a prețului produselor agroalimentare, de 33%. Aș vrea să înțelegem că, din acest punct de vedere, indicii noștri de prețuri nu sunt prea comparabili, de aici și volatilitatea exagerata a inflației anuale în România. Intenția noastră este să mișcăm privirea spre media anuală, ca să nu fim foarte tare influențați de creșterile și descreșterile anuale", a explicat Isărescu. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Astfel, ponderea alimentelor în IPC este mai mare in România chiar si decât in Bulgaria. "Nu cred că avem o structură de consum diferită", a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că ieftinirea si scumpirea produselor agroalimentare sunt fenomene tranzitorii, care nu pot fi controlate de banca centrală prin rata dobânzii. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿

Dan Marin