Ajutorul de stat continua sa se acorde haotic, ignorand libera concurenta

Desi Romania mai are ceva ani de asteptat pana sa se vada cu sacii aderarii la Uniunea Europeana in caruta, specialistii si analistii UE nu ne iarta cu analizele critice facute la adresa mediului economic autohton.

Unul dintre studiile date publicitatii in cadrul Forumului, -Impactul aderarii la UE asupra Romaniei-, trateaza spinoasa tema a ajutorului de stat si compatibilitatea politicii de dezvoltare regionala din tara noastra cu reglementarile UE. Desi accepta ca in Romania s-au facut pasi importanti in ceea ce priveste stabilirea unui sistem al ajutoarelor de stat acordate la nivel national, analistii Institutului European din Romania (IER) atrag atentia ca tara nostra va trebui sa faca noi pasi legislativi pentru -importul- criteriilor legale in domeniul controlului ajutoarelor regionale. Dincolo de proiectarea unie harti exacte a ajutoarelor regionale si stabilirea de praguri privind intensitatea acordarii acestora, autoritatile din Romania trebuie, potrivit concluziilor trase de analistii UE, sa adopte noi reglementari referitoare la volumul limitarilor si conditiile de utilizare aplicabile acestor categorii de cheltuieli publice. In acelasi timp, autorii analizei propun ca pentru fiecare regiune de dezvlotare statul ar trebui sa calculeze un produs intern brut regional si accepta ideea necesitatii aparitiei unor noi institutii care sa preia administrarea fondurilor alocate preaderarii, pentru ca, potrivit constatarilor IER, pana in prezent in Romania nu s-a facut nici o evaluare a cuantumului total al -banului- pe care statul l-a bagat in intreprinderile aflate in zonele defavorizate.

Consiliul Concurentei, incurcat de ordonantele Guvernului

Analiza reliefeaza ca tara noastra ar trebui sa permita autoritatilor din domeniul ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei, sa indeplineasca un control si in acelasi timp o monitorizare cat mai stricta in domeniu. La nivel general, autorii lucrarii trag un semnal de alarma in ceea ce priveste -soarta- acestor institutii. Absenta unor garantii venite din domeniul legislativ privitor la controlul si monitorizarea ajutoarelor de stat, garantii care sa fie acrodate Consiliului Cncurentei si Oficiului, sistemul romanesc al ajuotareor de stat nu va putea functiona niciodata intr-un mod eficient. Mai mult, lucrarea IER atrage atentia asupra faptului ca, astfel, procesul de control al ajutoarelor se afla intr-un proces politic opac care nu face nimic altceva decat sa descurajeze Consiliul in a-si exercita atributiile in domeniu. Ca exemplu in acest sens este reliefat faptul ca -in prezent Consiliul Concurentei se confrunta cu probleme in punerera in aplicare a deciziilor de interzicere sau de aprobare conditionata a ajutoarelor in special atunci cand schemele de ajutor sunt incluse in decizii adoptate de Guvern sub forma ordonantelor de urgenta-. IER aminteste de -saga- OUG 24/1998 (cu privire la zonele defavorizate, modificata ulterior prin OUG 75/1998), cand Consiuliul Concurentei a solicitat modificarea schemei originale deoarece nu corespundea legislatiei romanesti privind ajutoarele de stat. In pofida acestor lucruri, Guvernul nu a trecut modificarea schemei si a stabilit cele 35 de -zone- D fara a tine cont de conditiile impuse de Consiliul Concurentei.

Conditii pentru dezvoltarea regionala

Analiza IER a identificat trei scheme de dezvoltare regionala aplicabile in prezent in Romania si scoate la lumina faptul ca intre obiectivele urmarite de politicile regionale si cele privind ajutorul de stat apar permanent tensiuni inevitatabile. Astfel, s-au identificat opt conditii obligatorii care trebuie indeplinite in cazul aplicarii lor. In primul rand, schema aplicata trebuie sa fie justificata prin contributia ei la dezvlotarea regionala. In acelasi timp, volumul total al ajutorului acordat fiecarui beneficiar trebuie sa fie strict limitat in raport cu costurile proiectului de investitii, iar schema sa fie suficient de transparenta, astfel incat sa permita cuantificarea in avans a beneficiului. O alta conditie ca o schema sa fie aplicata cu succes este aceea a obligativitatii sprijinirii doar a proiectelor noi de investittii sau crearea de noi locuri de munca in regiunea asistata, ajutorul financiar fiind conditionat si el de functionarea investitiei pe o perioada de cinci ani. Dar dintre toate cea mai importanta conditie care ar trebui respectata este ca la schema sa nu aiba acces firme din asa-numitele sectoare sensibile (otel, fibre sintetice, constructii de nave, motoare auto), nivelul total al ajutorului de stat acordat fiecarui beneficar neputand sa depaseasca nivelul ajutorului aplicat in intreaga zona.