Romania, cea mai corupta dintre candidatele la UE

Ultimul raport de tara intocmit de expertii Comisiei de la Bruxelles ne plasa, in urma cu o luna, pe ultimul loc intre statele candidate la aderare. In urma cu cateva zile, presedintele comisiei parlamentare mixte romano-europene, Domenico Mennitti, a criticat dur autoritatile de la Bucuresti pentru intarzierea reformelor in justitie. Acum, Romania este aratata cu degetul pentru ca este cea mai corupta dintre tarile care aspira la statutul de membru al Uniunii Europene. Datele si informatiile care demonstreaza acest lucru au fost adunate intr-o ampla analiza realizata de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa, cu sediul la Budapesta, studiu care acopera toate statele candidate la aderare.

Sistemul medical, autoritatile vamale, justitia, politia, Fondul Proprietatii de Stat, parlamentul si ministrii – cele mai importante institutii ale statului roman sunt atinse de coruptie. Chiar daca guvernul a pus la punct un plan national anticoruptie, pana acum nu au fost luate masuri decat in cazuri minore, in esaloanele inferioare ale societatii, se arata in analiza Fundatiei din Budapesta. Autoritatile de la Bucuresti nu au manifestat un interes prea mare in a reglementa chestiunea conflictului de interese, una dintre sursele principale de coruptie, chiar daca acest fenomen este endemic la nivelul politicii si al administratiei publice. Toti functionarii publici ar trebui sa depuna declaratii de venit, insa acestea nu au nici o valoare, pentru ca nu sunt facute publice si nu exista mijloacele legale necesare pentru a ancheta si pedepsi cazurile de incalcare a acestor reglementari. Cea mai importanta critica ce poate fi adusa Guvernului Nastase este refuzul continuu de a renunta la controlul direct asupra activitatilor judecatoresti. In Romania exista un Avocat al Poporului, insa acesta nu a fost inzestrat decat cu puteri reduse si nu a initiat pana acum nici o ancheta pentru vreun caz de coruptie. Acesta este doar un rezumat al analizei realizate de Fundatia de la Budapesta, insa el arata clar ca autoritatile, prin lipsa de masuri consecvente, incurajeaza coruptia generalizata din Romania.

Uniunea Europeana si-a asumat responsabilitatea extinderii cu noi state din fostul Est comunist si a acceptat riscul ca acestea ar putea sa nu fie pe deplin pregatite pentru a face parte din marea familie. Una dintre problemele cele mai grave, care starneste ingrijorare la Bruxelles, ramane coruptia. Comisia Europeana a identificat coruptie pe scara larga la cel putin jumatate din statele candidate la aderare, in capul listei fiind Romania. Asa reiese si dintr-un recent studiu pregatit de catre analistii Fundatiei pentru o Societate Deschisa cu sediul la Budapesta – o radiografie detaliata a societatii romanesti si a problemei sale cele mai grave: coruptia.

In Romania, coruptia este endemica, poate chiar sistematica, in multe dintre sectoarele vietii publice. Autoritatile vamale sunt percepute drept cea mai corupta institutie, urmata de justitie, Autoritatea pentru Privatizare si parlament. Membrii parlamentului sunt considerati drept cel mai corupt grup profesional, urmati de agentii de politie si ministrii. Ceea ce este mai important este faptul ca numarul de condamnari sau de anchete declansate pentru coruptie in randul acestor categorii este foarte mic. Spre exemplu, numarul condamnarilor in anul 2001 pentru trafic de influenta este de doar 128 (conform Directoratului pentru Coordonarea Prevenirii Coruptiei si a Crimei si pentru Strategii de Control din cadrul Ministerului de Justitie) – nici unul dintre acestea nu se refera insa la inalti demnitari din stat.

Legea conflictului de interese este departe de a fi pusa la punct si nu este nici pe departe respectata. Cele mai multe dintre firmele care castiga contracte publice sunt societati printre ai caror actionari se afla oficiali ai statului roman. Acestia din urma nici macar nu incearca sa ascunda faptul ca detin o functie publica si, in acelasi timp, au afaceri private sau sunt consultanti pentru diverse companii. Relatiile dintre oamenii de afaceri si politicieni nu sunt temporare, ci se concretizeaza in adevarate retele bazate pe reciprocitate si solidaritate, au aflat analistii de la Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Chiar daca cheltuielile publice sunt incluse in bugetul oficial de stat, guvernul apeleaza la ordonante de urgenta pentru a schimba bugetul posthoc, facilitand astfel alocarea de favoruri financiare in schimbul contributiilor pentru partide si campanii electorale. Nu exista o lege a conflictului de interese pentru membrii parlamentului, multi dintre acestia practicand avocatura sau activitati comerciale. Legea generoasa privind imunitatea a tinut parlamentarii la adapost de anchete judiciare sau de acuzatii de coruptie. Contributiile financiare pentru propriul partid, in schimbul unor pozitii pe listele de candidatura la alegeri, sunt o practica generalizata. Ultimele estimari arata ca cel putin jumatate din membrii parlamentului au recurs la aceasta metoda, se arata in raportul Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Increderea in sistemul judiciar este minima. Procentul romanilor care nu au incredere in justitie a crescut de la 62% in 1998 la 77% in 2000. 22% din cetateni recunosc deschis ca platesc mita atunci cand au de-a face cu sistemul juridic din Romania, mai ales pentru a scurta perioada de judecare a unui caz si pentru desemnarea unui anumit judecator pentru un proces.

Coruptia in serviciile publice din Romania pare sa fie endemica, cu exceptia sistemului de invatamant. Coruptia din politie este favorizata de legaturile dintre ofiterii de politie si crima organizata, in timp ce coruptia la frontierele statului implica pana si cele mai inalte sfere ale politicului. In sanatate, coruptia atinge niveluri inspaimantatoare. 66% din romani recunosc ca au facut plati neoficiale pentru permis de spitalizare, 62% pentru tratamente de urgenta, 56% pentru tratamente la stomatolog si 52% pentru un consult la un medic specialist. Conform Bancii Mondiale, unul dintre efectele cele mai evidente ale acestui sistem corupt este faptul ca populatia mai saraca a Romaniei nu are acces la tratamentul medical de care are nevoie.

Acest raport al Fundatiei de la Budapesta nu este singurul care demonstreaza coruptia generalizata din Romania.

– Romania s-a situat pe locul 69 din 99 de state analizate de catre Transparency International, ultimele pe lista fiind si cele mai corupte din lume

– Studiul Bancii Mondiale privind coruptia in Romania in anul 2000 semnala ca doua treimi din cetateni cred ca toate sau cele mai multe dintre autoritatile publice sunt corupte.

– Un studiu pentru trei state executat de Societatea Academica Romana a aflat ca 26% din romani cred ca aproape toti oficialii publici sunt implicati in acte de coruptie (in comparatie cu 9% din bulgari si 18% din slovaci)

– O analiza a Initiativei pentru Dezvoltare in sud-estul Europei arata ca Romania este tara unde cei mai multi dintre cetateni sunt nemultumiti de nivelul coruptiei din tara.