Ministerul muncii si solidaritatii sociale a elaborat proiectul unui nou Cod al Muncii, a marturisit ministrul Marian Sarbu. Actul normativ prevede, in scopul protejarii angajatilor, infiintarea unui fond de garantie pentru plata salariului, la nivelul fiecarui angajator. Angajatorii sunt astfel obligati sa-si asigure salariatii contra riscului de neplata a sumelor ce le sunt datorate. Fondul de garantie este cel putin egal cu dublul fondului anual de salarii.
Analistii economici cred ca o asemenea prevedere nu poate fi suportata de nici o companie din lume si ca Guvernul ar face mai bine sa inchida fabricile care deturneaza contributiile salariatilor in alte scopuri. Specialistii adauga ca un astfel de fond nu poate fi decat inca o modalitate de a lua bani de la cei eficienti pentru a-i da lenesilor. In alta ordine de idei, banii ar putea fi tinuti la Trezorerie, astfel incat fondul sa fie inca un buzunar pentru stat, in care sa cotizeze numai unii, iar fondurile sa se indrepte spre alte destinatii.
Pentru a indulci hapul, premierul Nastase a declarat ca Guvernul va diminua efortul financiar al angajatorilor, oferind posibilitatea ieftinirii costului cu forta de munca. Executivul are in vedere renuntarea la contributia de 2% pentru invatamant, suportata de agentii economici, precum si diminuarea cu 1% a contributiei pentru persoanele cu handicap.
-Bani luati de la cei eficienti pentru cei lenesi-
-Cred ca o asemenea prevedere nu poate fi suportata de nici o companie din lume. Guvernul ar face mai bine sa se ingrijeasca de inchiderea fabricilor, de stat sau private, care nu-si platesc impozitele si taxele sau care, mai rau, deturneaza contributiile salariatilor in alte scopuri-, a comentat acest proiect analistul economic Ilie Serbanescu.
La randul sau, presedintele Federatiei Patronale Metalurgia, Emil Ionescu, a adus in discutie chiar competenta ministrului muncii: -O asemenea prevedere legala pune sub semnul intrebarii gradul de calificare profesionala al dlui Marian Sarbu. In cel mai fericit caz, la nivelul unitatilor din metalurgie, cheltuielile cu munca vie reprezinta 15% din total, insa proportia poate ajunge si la 40%. Constituirea unui fond de garantare care sa reprezinte dublul fondului de salarii nu va face decat sa accentueze subcapitalizarea intreprinderilor din metalurgie-.
O reactie extrem de dura a avut in aceasta chestiune Bogdan Baltazar, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor: -O asemenea idee te lasa fara glas. Un astfel de fond nu poate fi decat inca o modalitate de a lua bani de la cei eficienti pentru a-i da lenesilor. Ar fi o rezolvare centralista, birocratica, a unor probleme pentru solutionarea carora exista deja reglementari legale. In orice raport de munca exista cai de atac in instanta. Cine va administra acest fond? Pentru banci nu ar fi cine stie ce castig, deoarece nu de depozite ducem lipsa. De altfel, s-ar putea ca banii sa fie tinuti la Trezorerie, astfel incat fondul sa fie inca un buzunar pentru stat, in care sa cotizeze numai unii, iar fondurile sa se indrepte spre alte destinatii-.
Premierul pregateste mici premii de consolare
Parca pentru a mai indulci un hap atat de greu de inghitit pentru patroni, premierul Nastase a declarat ieri ca Guvernul are in vedere pentru anul 2002 diminuarea efortului financiar al angajatorilor, oferind posibilitatea ieftinirii costului cu forta de munca si crearii de noi locuri de munca. El a precizat Executivul are in vedere renuntarea la contributia de 2% pentru invatamant, suportata de catre agentii economici, precum si diminuarea cu un punct procentual a contributiei pentru persoanele cu handicap. Aceste masuri, spun gurile rele, sunt frectie la un picior de lemn, comparativ cu ceea ce pregateste noul Cod al Muncii.
Cheltuielile care se suportau din veniturile amintite mai sus urmeaza sa fie finantate din alte surse ale bugetului de stat. Cresterea numarului de salariati in anul 2002 este estimata la circa 50.000 de persoane, urmand ca salariul mediu brut pe economie sa depaseasca suma de 5,5 milioane de lei.
Munca la domiciliu, ucenicii, neconcurenta
Noul Cod al Muncii reglementeaza si formele de angajare: contracte cu durata determinata sau nedeterminata, contracte de munca temporara, contracte de munca fractionala, munca la domiciliu sau ucenicia.
Salariatul cu munca la domiciliu beneficiaza de toate drepturile legale si contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la angajator.
Potrivit contractului de ucenicie, patronul ii asigura angajatului, pe langa plata salariului, formarea profesionala intr-o anumita meserie. Contractul de ucenicie nu poate fi mai mare de trei ani, iar ca ucenic poate fi incadrat orice tanar fara calificare profesionala si care nu a implinit 25 de ani.
Noul cod include in contractul individual de munca unele clauze de mobilitate, de neconcurenta, de exclusivitate si de confidentialitate.
Se interzice… greva spontana
O alta noutate prevazuta de viitorul Cod al Muncii se refera la faptul ca un contract individual de munca poate inceta prin concediere, din initiativa angajatorului.
In noul act apare notiunea de somaj tehnic, ca modalitate de suspendare a contractului, adica imposibilitatea temporara (nu mai mult de trei luni) a continuarii activitatii societatii, din cauze economice. Pe perioada somajului tehnic, angajatii iau o indemnizatie nu mai mica de 75% din salariul de baza.
In fine, ca o incununare, noul Cod al Muncii prevede ca greva spontana -in scopuri politice- este interzisa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
