Cele aproximativ 2,4 milioane de cetateni cu drept de vot ai Republicii Moldova s-au prezentat ieri la urne pentru a alege viitorul parlament al tarii, a carui prima misiune va fi desemnarea noului sef al statului. In ajun, liderul de la Kiev, Viktor Iuscenko, l-a sunat pe omologul sau de la Chisinau, Vladimir Voronin, pentru a-l asigura ca Ucraina se doreste unic garant al procesului de reglementare a conflictului de pe Nistru.
Dupa un debut destul de timid, pus pe seama timpului nefavorabil – a plouat din abundenta la vecinii nostri de peste Prut, scrutinul a inceput spre pranz, astfel ca, daca in jurul orei 12 nu votasera decat 6,32% din alegatori, o ora mai tarziu erau deja 30%. Dand dovada de un inalt spirit civic, Voronin si-a exercitat dreptul constitutional la primele ore ale diminetii. Zgarcit la vorba, el a refuzat orice comentarii, multumindu-se sa declare presei ca a -votat pentru popor-. Mai volubil, liderul blocului -Moldova democrata- (BMD), Serafim Urechean, considerat cel mai de temut adversar politic al lui Voronin pentru presedintie, s-a declarat neincrezator in sansele unei -revolutii portocalii- in Republica Moldova, dupa modelul ucrainean sau georgian.
O decizie la drum de seara
Intr-adevar, este posibil un asemenea scenariu? Si da, si nu. Posibil, mitinguri vor fi. Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD) al lui Iurie Rosca a inchiriat deja spatiul din piata centrala a Chisinaului. Intr-un recent interviu acordat mass-media rusesti, el nu stia daca protestele, prevazute pentru doua saptamani, vor incepe la inchiderea sectiilor de vot sau in zilele urmatoare. Decizia depinzand de concluzia primelor exit-pool-uri organizate in Republica Moldova. Conform unui astfel de sistem de anticipare, la alegerile din Rusia conducea, spre exemplu, BMD.
Ca un castel de nisip
Totusi, indiferent de verdictul urnelor, soarta Republicii Moldova va fi decisa de altii. Si in alt loc decat Chisinau. Votul de ieri nu a reprezentat decat o etapa dintr-un plan geostrategic mult mai amplu si cu bataie lunga. Si este menit sa clarifice unele detalii, papusarii din umbra dorind, de fapt, sa stie pe cine poate conta si pe cine nu. Iata de ce, pozitia pe care principalii protagonisti ai testului electoral din Republica Moldova o vor adopta in urmatoarea perioada de timp va fi decisiva. Ce va face Voronin daca oamenii vor iesi in strada, contestand rezultatul alegerilor? Chisinaul era ieri impanzit de oameni de ordine, de jandarmi. Un pas gresit, si edificiul de credibilitate construit in ultimii doi ani de cand a devenit pro-occidental, se prabuseste precum un castel de nisip. Europa si SUA au nevoie de interlocutori de baza pentru a-si duce la indeplinire proiectele din fostul spatiu sovietic.
Calatorii
In orice caz, cat timp Comisia Electorala Centrala a Republicii Moldova va numara voturile, unii si altii vor efectua calatorii in interesul -pacii si stabilitatii in zona-. Astfel, la 8 martie, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, va fi la Paris pentru discutii cu omologul sau francez, Jacques Chirac, cu cancelarul german, Gerhard Schroder, si cu premierul spaniol, Jose Zapatero. A doua zi, el se va afla la Kiev, asteptandu-l sa revina de la Berlin pe Iuscenko, in timp ce presedintele Romaniei, Traian Basescu, va fi in SUA. Un sir de vizite menite sa schiteze noua configuratie a ex-perimetrului sovietic. Se vrea crearea unei alternative la CSI: GUUAM, structura infiintata in 1999, la Washington, si care reuneste Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Moldova. Un prim bilant al acestor voiajuri si negocieri se va formula la summit-ul GUUAM, din 22 martie, de la Chisinau. Se spune ca vor fi invitati presedintii Romaniei, Bulgariei si Ungariei. In paralel se va lucra la cazul transnistrean. Sambata, Senatul american a adoptat o rezolutie, somand Kremlinul sa-si retraga soldatii de pe Nistru.
Nereguli
In timp ce Biroul Electoral Central afirma ca votul decurge normal, fara abateri, observatorii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) semnalau o serie de nereguli, precum urne nesigilate, activitati de propaganda in interiorul sectiilor de votare sau stampilarea actelor de identitate. -Consideram ca sunt nereguli grave, legislatia moldoveneasca nu presupune asemenea norme-, au explicat observatorii internationali. Iar presedintele unei organizatii de monitorizare a alegerilor in tarile CSI, Aleksei Kocetkov, nu a exclus posibilitatea fraudarii votului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
