Să stabilim pentru început că îngrădirea unui drept (cum ar fi cel la liberă exprimare) prin încălcarea unei legi (cum ar fi capitolul III din legea 190/2018) reprezintă în România infracțiunea de abuz în serviciu. Și dacă fapta mai e comisă și în favoarea unui PSDist cum e cazul lui Dragnea, pedeapsa depășește 10 ani!
Legea 190/2018 de punere în aplicare a GDPR exclude presa de la acest regulament așa cum cere însuși regulamentul. Astfel, la Capitolul III, Derogări se prevede că
„Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare
Articolul 7
În vederea asigurării unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație, prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare poate fi efectuată, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, prin derogare de la următoarele capitole din Regulamentul general privind protecția datelor:
a) capitolul II – Principii;
b) capitolul III – Drepturile persoanei vizate;
c) capitolul IV – Operatorul și persoana împuternicită de operator;
d) capitolul V – Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale;
e) capitolul VI – Autorități de supraveghere independente;
f) capitolul VII – Cooperare și coerență;
g) capitolul IX – Dispoziții referitoare la situații specifice de prelucrare.”
Cu toate astea, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a cerut Rise Project să dezvăluie sursa informațiilor și imaginilor publicate în serialul de dezvăluiri #TeleormanLeaks, potrivit unor documente publicate de Rise Project pe contul de Facebook.
Ziariștii Rise Project reclamă faptul că ”Gruparea Dragnea încearcă să intimideze RISE Project invocând legislația europeană, după ce ei înșiși au fost acuzați că ar fi furat bani europeni. Astăzi, prin această notificare, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) ne solcită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks și informații despre toate datele pe care le deținem. ANSPCD mai amenință cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice”, arată Rise Project pe contul lor pe Facebook.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) este condusă de Ancuța Opre, numită de Senat și urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu comis într-o funcție anterioară. Mai precis, Opre este acuzată că ar fi supraevaluat proprietăți când era șefa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), într-un dosar celebru, mai arată Rise Project. Președinta Ancuța Opre, om cu vechime în PSD, a fost colegă la ANRP cu George Bălăiți, cel care semnează solicitarea către RISE. Bălăiți a lucrat înainte la serviciul de comunicare al PSD și e acum șef serviciu control operatori în cadrul ANSPCP.
Întrebat despre această cerere a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Liviu Dragnea a refuzat să comenteze informația. ”Le-am spus celor de la Rise Project, mie îmi place de ei și când sunt penibili, habar nu am de demersul lor, nu am ce să comentez”, a spus Dragnea într-o conferință de presă.
