Gafele majore de la proba de română din cadrul Evaluării Naționale, tratate cu indulgență de Minister

Proba de limba și literatura română cu care a debutat Evaluarea Națională din anul acesta a pus în dificultate nu doar elevii ci și profesorii, creând confuzii atât la nivel gramatical dar și semantic. Subiectul II a fost unul plin de lacune, cea mai importantă dintre ele fiind cerința de la punctul 3: „Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonată din fraza "Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii" este:

a. atributivă;
b. predicativă;
c. subiectivă.

Conform baremului de corectare, propoziția este una subiectivă, dar mai mulți elevi au ales varianta b. predicativă, specialiștii în gramatica limbii române recunoscând că propoziția poate fi interpretabilă. Având în vedere „interpretabilitatea“ enunțului, mii de elevi și părinți au semnat o petiție online prin care cer Ministerului Educației să revizuiască baremul de corectare.
„Solicităm revizuirea de urgență a baremului aprobat, în sensul punctării ca și corecte atât a variantei C. «propoziție subiectivă», cât și a variantei B. «propoziție predicativ㻓, se arată în petiția online. În textul petiției s-au adus ca argumente opiniile unor distinși profesori precum doamna Irina Geor­gescu, profesor de limba și literatura română la Colegiul „Sf. Sava“ din Capitală care explică: „Majoritatea a optat pentru subiectivă, deși propoziția „Ceea ce mă jenează“ era una predi­cativă. Dacă pui subordonata după principală și nu înaintea ei, așa cum este în textul original, și faci contragerea (Dificultatea răsfoirii este jena), lucrurile sunt mai clare. Subordonata este predi­cativă“. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române și profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității din București, consideră însă că, la nivelul clasei a opta, „aceasta este interpretarea: propoziția este subiectivă. Faptul că ocupă prima poziție în frază duce, la o citire neutră, la interpretarea propoziției ca subiectivă. La nivel școlar, după toate culegerile lor de exerciții, propoziția este subiectivă“, a declarat Gabriela Pană Dindelegan. Gramatica Academiei dă drept exemplu o structură asemănătoare, „Ceea ce mă bucură este că am terminat lucrarea la timp“, despre care scrie că este „dificil de interpretat“. Prima interpretare este că subordonata este subiectivă, „în virtutea poziției inițiale și a statutului de temă“. Propoziția poate fi însă considerată și predicativă, având în vedere că infor­mația din al doilea component al structurii „vehiculează informația de identificare“.
Problemele întâmpinate de elevi la proba de limba și literatura română nu se limitează doar la punctul 3 al celui de-al doilea subiect. Astfel, în prima parte a subiectului, tinerii viitori liceeni, au trebuit să răspundă la o serie de cerințe pe baza articolului „Kindle“, al lui Ion Vianu, publicat în revista „Dilemateca“.
„De Crăciun mi-am făcut cadou un e-book*. (…) Cred că am fost victima publicității și a ușurinței cu care poți cumpăra acest model. Dar cu proxima* ocazie îmi voi procura și dispozitivul rival (…), care-mi va da acces la cărțile franceze sau românești.“, fragment din articolul „Kindle“. La finalul textului se precizau sensul unor cuvinte utilizate în fragment printre care și termenul „e-book“ care este explicat ca fiind o „carte în format electronic“. E-book-ul este o carte în format digital, adică un ansamblu de text și/sau imagini, care poate fi citit pe e-readere sau pe tablete. Așadar, e-book-ul este un fișier (de tip .pdf, .epub, .mobi, etc). De cealaltă parte, Kindle este un tip de e-reader, adică un dispozitiv dotat cu ecran pe care pot fi citite cărți. Eroarea îi aparține intelectualului Ion Vianu care, deși o capacitate în domeniu, nu a folosit corect termenul „e-book“, acesta descriind achiziționarea unui e-reader. Ministerul Educației însă, a copiat greșeala autorului fără a face o minimă verificare asupra termenului, lucru ce este chiar mai revoltător decât confuzia gramaticală contestată de părinți. În primul rând „e-book“ nu este un termen din limba și literatura română așa cum nu este nici „e-reader“, elevii nefiind obligați să cunoască aceste cuvinte care aparțin de fapt, vocabularului limbii engleze.
Autorul Ion Vianu și-a recunoscut și asumat greșeala și a precizat că autorii subiectelor de la Evaluarea Națională ar fi trebuit să aleagă un text mai clar care să nu dea naștere la astfel de confuzii. „Din textul meu se înțelege foarte bine despre ce este vorba, însă dat fiind faptul că este vorba de note, comisia ar fi trebuit să se axeze pe un subiect fără echivocuri“, a spus Ion Vianu. „Nu este cazul să se anuleze proba, dar inspectoratele ar fi trebuit să aibă o anumită suplețe în notare“, a conchis scriitorul.
După ce am clarificat confuzia clară care s-a făcut între termenii „e-book“ și „e-reader“ este lesne de imaginat cât de greu a devenit subiectul pentru un elev care nu avea cunoștință de înțelesul semantic al acestor termeni. Fără a fi familiarizat cu aceste cuvinte care nici măcar nu sunt din limba română, textul prezentat la examen are foarte puțin sens iar Kindle ar aduce mai mult cu numele unei cărți și nu cu cel al unui aparat electronic de citire a e-book-urilor.  

Ministrul interimar al Educației – solidar cu gafele

Ministrul interimar al Educației a susținut ieri  o conferință de presă în care a precizat că baremul de corectare a subiectelor de la proba de limbă și literatură română va rămâne neschimbat deși unul dintre subiecte a fost „ambiguu“ și a generat controverse. „În ce privește subiectul II și controversele legate de barem, în momentul de față corectarea se face în baza acestui barem“, a declarat Liviu Pop. Pop a mai spus, legat de subiectul respectiv, că Ministerul Educației a cerut părerea mai multor specialiști, inclusiv de la Academia Română, iar „90 la sută“ dintre aceștia s-ar fi pronunțat în favoarea rezolvării prevăzute în barem. Ministrul Educației a ținut totodată să-i asigure pe părinți că toți elevii de clasa a VIII-a vor fi înscriși la liceu. „Sunt 200.000 de locuri disponibile în clasa a IX-a, iar la evaluare nu s-au prezentat 20% dintre elevi“, a precizat demnitarul. Liviu Pop a pus confuziile create cu privire la subiectul de gramatică pe baza programei școlare care ar fi deficitară și trebuie schimbată.
Cum ne-a obișnuit de-a lungul interimatului său, ministrul Educației nu înțelege care este exact interesul elevilor și care este problema esențială în ceea ce privește educația. Îi amintim că părinții nu se temeau că elevii vor pica examenul din cauza acestui subiect „ambiguu“, este evident că nu grija de a rămâne fără un loc la liceu era preocuparea elevilor, ci faptul că pot pierde 6 puncte din cele 100 pentru un subiect de a cărui rezolvare nici profesorii nu sunt siguri, lucru inadmisibil la nivel de examen național. Din pricina acestui subiect confuz, elevii pot pierde locul dorit la un liceu de prestigiu, unde locurile în clasele speciale de profil sunt limitate și media de intrare este mare. Ministrul Educației nu a precizat nimic cu privire la subiectul referitor la articolul „Kindle“ și nici nu a explicat cum de autorii subiectelor au copiat greșeala lui Ion Vianu referitoare la folosirea termenului „e-book“.

Irina Popescu