Acasă Actualitate Sadoveanu, Rebreanu, Bacovia și Labiș – târâți prin tribunale

Sadoveanu, Rebreanu, Bacovia și Labiș – târâți prin tribunale

DISTRIBUIȚI

Urmașii celebrilor scriitori romåni Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, George Bacovia și Nicolae Labiș sunt nevoiți să bată drumul tribunalelor pentru a-și apăra moștenirea drepturilor de autor în fața dorinței CopyRo de a naționaliza practic operele clasicilor romåni. CopyRo este o societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor care, mai nou, se ocupă să-i atace chiar pe cei care ar trebui să-i apere, adică pe scriitori și pe urmașii acestora. Drepturile de autor lăsate moștenire de autorii clasici romåni sunt vånate temeinic de reprezentanții CopyRo, în virtutea unei legi modificate (sfåntă coincidență!) de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, interesat și el de subiect din perspectiva poziției sale de Președinte al  Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romånia – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA).
De ceva vreme, societatea de gestiune a drepturilor de autor CopyRo solicită judecătorilor să clarifice chestiunea privind drepturile de autor asupra operelor scriitorilor romåni, întrucåt legea drepturilor de autor, modificată în 2006, susține că aceste drepturi se moștenesc numai pe o perioadă de 70 de ani de la moartea autorului. Potrivit reprezentanților societății, există mai mulți autori clasici ai căror moștenitori și-au pierdut drepturile asupra operelor literare, iar societatea ar dori preluarea acestor drepturi. Explicația este bineînțeles filosofic națională și face referire la patrimoniul cultural național, dar nu vorbește nimic despre bani sau dreptul de proprietate, care, potrivit Constituției, ar trebui să fie sfånt și în Romånia.

„Dumbrava minunată“ – disputată în justiție

Lizuca și Patrocle ai lui Sadoveanu, „Plumbul“ lui Bacovia, „Căprioara“ lui Labiș și „Ion“ al lui Rebreanu au depășit granițele literaturii și au ajuns astăzi la tribunal, grație CopyRo.
CopyRo a contestat în instanță certificatele de moștenitor ale urmașilor lui Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Nicolae Labiș și Liviu Rebreanu. În cazul primului menționat, instanța Tribunalului București a constatat nulitatea certificatului de moștenitor emis în 30 mai 1992 cu privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor de la Eleonora Sadoveanu către legatarul universal Viorica Gavril (chemată în judecată de CopyRo alături de Smaranda Ecaterina Herfurt). Totodată, instanța a respins și cererea CopyRo de constatare a faptului că drepturile de autor ale prozatorului Mihail Sadoveanu aparțin societății. Astfel, în primă instanță, societatea a pierdut, însă decizia poate fi contestată la Curtea de Apel București. Și acțiunea împotriva moștenitorului lui Liviu Rebreanu a fost respinsă de către Tribunalul București, în iunie 2009, contestația față de această decizie a instanței va fi judecată, începând din 4 martie, de către Curtea de Apel București. Tribunalul a constatat legalitatea actelor de moștenire a drepturilor de autor deținute de nepotul romancierului, Ilderim Rebreanu, instanța respingând cererea CopyRo. Într-o altă acțiune, societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor CopyRo le-a reclamat în instanță pe nepoatele scriitorului Mihail Sebastian, procesul având termen de judecată stabilit pentru 27 aprilie 2010. Părțile procesului privind drepturile de autor asupra operei lui Mihail Sebastian sunt societatea CopyRo, ca reclamantă, și nepoatele scriitorului, Micky Sebastian, Michele Hechter, Beatrice Sebastian și Dominique Hecher, în calitate de pârâte. CopyRo susține că ar trebui să dețină drepturile asupra operei lui Sebastian (1909 – 1945), deoarece acesta nu mai are, din punct de vedere legal, moștenitori. Pe de altă parte, nepoatele scriitorului susțin că ele ar trebui să fie deținătoarele drepturilor, ca descendente ale acestuia.

Cu bocanii și pe familia Labiș

Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor (CopyRo) le-a dat chemat în fața instanței Tribunalului București pe cele două surori ale poetului Nicolae Labiș. CopyRo vrea ca TMB să constate că drepturile de autor asupra operei poetului nu le mai aparțin exclusiv acestora, ci aparțin societății. CopyRo le solicită judecătorilor – la primul teremen al procesului de pe data de 1 aprilie – să constate nulitatea certificatului de moștenitor prin care tatăl poetului, Eugen Labiș, a transmis un sfert din drepturile de autor asupra operei fiului său, către surorile lui Nicoale – Maria Labiș și Teodora Labiș Crețu – și către mama poetului, Ana-Profira Labiș.
CopyRo contestă, totodată, și certificatul de moștenitor prin care mama lui Labiș, Ana-Profira, a transmis cota sa parte din drepturile de autor asupra operei poetului către fiica sa, Teodora. Pe baza legilor în vigoare în 1956, CopyRo susține că părinții puteau deține drepturile de autor asupra operei lui Labiș doar pe durata vieții lor fără să aibă dreptul de a le lăsa moștenire. Instanța mai este chemată să constate că cei 15 ani de la moartea lui Labiș (1956) – în care surorile lui puteau deține exclusivitatea drepturile de autor asupra operei acestuia – s-au împlinit, iar toate drepturile de autor asupra operei poetului din Mălini aparțin deja societății.

„Aceste procese sunt o porcărie!“

Aceasta este părerea senatorului Iulian Urban, membru în Comisia juridică a Senatului și avocat cu state vechi. Urban a declarat că „aceste procese reprezintă o formă de naționalizare, pentru că nu e normal ca munca bunicilor sau străbunicilor noștri să ajungă bun național. E o golănie“. În opinia sa, articolele din legea drepturilor de autor care limitează dreptul la moștenirea operei literare de către urmașii autorilor sunt neconstituționale și „ar fi cazul ca cineva să ceară Curții Constituționale să constate această situație“. Mai mult, crede Iulian Urban, dacă o instanță din România ar da dreptate CopyRo în aceste procese intentate moștenitorilor marilor clasici români, „statul român ar putea plăti bani buni în urma proceselor intentate la CEDO“.
În sprijinul afirmațiilor sale, Urban a adus ca argument cazul moștenirii operei lui Eugen Ionescu, caz în care statul român a încercat de asemenea o naționalizare a operei marelui scriitor și a pierdut cu brio în justiția franceză.

O lege și multe interese

Potrivit unor surse oficiale, acțiunile CopyRo, organism condus de Eugen Uricaru (foto jos), scriitor aflat în grațiile PSD, partid care l-a promovat chiar în funcția de secretar de stat la Ministerul de Externe în timpul guvernului Năstase, sunt strâns legate de acțiunile mai multor trusturi de presă care reușesc să-și vândă publicațiile doar la pachet cu o carte. „Băieții ăștia vor să facă bani și de aceea ne invocă gogoși gen patrimoniul cultural“, ne-au declarat sursele noastre.
Conform articolului 25 din Legea 8 din 1996, modificată în 2006, „(1) drepturile patrimoniale (…) durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoștința publică în mod legal, iar dacă nu există moștenitori, exercițiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieții de către autor sau, în lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creație“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.