Home Cultură Agricultura României – prezent și viitor

Agricultura României – prezent și viitor

DISTRIBUIŢI

Dezbatere națională Aula Academiei Române a găzduit zilele trecute o dezbatere privind agricultura României, temă apreciată de acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, ca extrem de actuală, necesară și de mare perspectivă pentru revitalizarea, revigorarea, reconstrucția agriculturii țării noastre. Organizată de Secția de Științe Agricole a Academiei Române și Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Șișești“, dezbaterea s-a remarcat printr-o analiză științifică riguroasă cu formularea întemeiată a  problemelor și prezentarea unor soluții concrete a căror aplicare ține de voința politică. Ca stat membru UE, România are obligația, a subliniat acad. Cristian Hera, să elimine decalajele existente și să se racordeze la reglementările și obiectivele acesteia. „Strategia Europa 2020 prevede o creștere economică  inteligentă, bazată pe cunoaștere și inovare; durabilă prin utilizarea rațională a resurselor naturale și favorabilă dezvoltării implicând o economie cu o rată ridicată de ocupare a forței de muncă, bazată pe coeziune și echitate socială“. Înscriindu-se în aceste dimensiuni, au susținut comunicări: prof. Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – „Starea agriculturii României“; acad. Cristian Hera și prof. dr. Gh. Sin, membru corespondent al Academiei Române, președinte ASAS – „Cercetarea științifică – suport pentru valorificarea durabilă și performantă a agriculturii românești“; acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române – „Contribuția agriculturii și dezvoltării durabile la atenuarea efectelor crizei și relansării creșterii economice a României“; ing. Nicolae Sitaru, președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) – „Agricultura în viziunea strategică a LAPAR“. Dr. ing. Dimitrie Muscă a prezentat Combinatul Agroindustrial Curtici ale cărui rezultate sunt competitive la nivel UE.

Un mare potențial nevalorificat

Suprafața agricolă a României reprezintă circa 61% din totalul de 23,8 ha., situându-se ca suprafață agricolă utilizată pe locul șase din țările membre UE, după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia, ceea ce ar putea face din țara noastră un partener important agricol pe piața europeană de produse agricole. Potențialul acesta rămâne însă, cum s-a demonstrat, nevalorificat, între altele, din cauza unei organizări deficitare a teritoriului agricol, măsurătorilor cadastrale negeneralizate, și preocupărilor reduse pentru valoarea adăugată la producția agricolă. Se adaugă variația mare a condițiilor climatice cu secete frecvente, inundații și ierni cu temperaturi scăzute. Pentru anul 2009, statisticile arată o tendință de scădere a populației active din agricultură și, totodată, o îmbătrânire a forței de muncă, jumătate din aceasta fiind de peste 45 de ani. Prezentând în detaliu starea la zi a agriculturii din țara noastră, prof. dr. Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a enumerat problemele domeniului important al economiei naționale – fărâmițarea terenurilor, îmbătrânirea populației active în agricultură, existența unui număr foarte mare de ferme mici cu o competitivitate redusă, existența a circa 3 milioane de ha. de teren nelucrat, lipsa capitalului de lucru al fermierilor, acces dificil la credite și influența schimbărilor climatice. Rezolvarea lor este posibilă prin stimularea comasării terenurilor, încurajarea dezvoltării activităților neagricole în mediul rural, sprijinirea creșterii competitivității agriculturii și simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene.
Se cuvine să amintim că Academia Română și ASAS au organizat mai multe sesiuni științifice dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, denotând o preocupare statornică  deoarece, cum afirma acad. Păun Ion Otiman, „o bună cunoaștere a realităților agriculturii și a economiei rurale este o condiție sine qua non pentru un diagnostic economic și social corect în vederea aplicării unui program coerent pentru sporirea contribuției agriculturii la atenuarea crizei actuale și pentru reluarea creșterii economiei sustenabile“. Ca membră a UE, „România se află în fața unei mari dileme de compatibilitate între noua politică agricolă comunitară, adaptată la starea actuală a agriculturii din UE (înaltă performanță tehnică, consumuri materiale și costuri din ce în ce mai ridicate, prezența unor stocuri importante de produse agricole cu consecințe importante asupra economiei fermelor) și starea agriculturii românești care ar trebui să aibă alte obiective cum sunt: restructurarea profundă și consolidarea exploatațiilor, susținerea masivă pentru creșterea randamentelor tehnice și economice, penetrarea produselor agrare românești pe piața agricolă comunitară“. Lipsa de performanță a agriculturii românești și a economiei agroalimentare este determinată de „criza ineficienței alocării și utilizării resurselor (începută încă înainte de 1989), de existența unor dezechilibre ale proprietății și exploatației, ale piețelor, prețurilor producțiilor agricole, ale competitivității și funcționării instituționale“. Consecințele sunt severe și privesc atât necesarul de produse agricole, cât și costurile din acest sector. Costă și lipsa de performanță apreciată la circa 2,4-2,5 miliarde de lei…
O problemă importantă este aceea a investițiilor și, după opinia acad. Păun Ion Otiman, prioritatea investițională cea mai importantă ar trebui să fie reabilitarea și echiparea sistemelor de irigații pe o suprafață de 1,7 milioane ha. în maximum cinci ani. O altă prioritate este „acoperirea verde a teritoriului cu efecte benefice multiple asupra echilibrului ecologic, protecția mediului, absorbția de bioxid de carbon, protecția ternului agricol, a localităților, a căilor de comunicații și a digurilor, acumularea apei în sol, atenuarea efectelor caniculare și a gerurilor“.

Cercetarea științifică – suport al dezvoltării durabile

Un aport substanțial la redresarea agriculturii îl poate avea cercetarea științifică ale cărei obiective formulate de acad. Cristian Hera sunt: „promovarea unei structuri de specii – soiuri și hibrizi – adecvate schimbărilor climatice, unde există o valoroasă tradiție; reconsiderarea arealelor pentru culturi în funcție de dinamica proprie condițiilor Eco-pedologice“. La acestea se adaugă „diversificarea sistemelor de practică agricolă – convențională, biotehnologică, conservativă – în funcție de cerințele și interesele fermierilor, consumatorilor și ale pieții interne și externe“. Citându-l pe Gheorghe Ionescu Șișești, pentru care „știința este unica obârșie creatoare de putere și prosperitate“, acad. Cristian Hera a enumerat provocările actuale și de perspectivă și corelațiile dintre ele și cele mai importante fiind cele ale mediului – schimbările climatice, diminuarea resurselor de apă dulce, degradarea solului, diminuarea biodiversității și restrângerea resurselor neregenerabile – urmate de provocările competitivității la nivel global. Ținând seama de toate acestea, acad. Cristian Hera a lansat un apel pentru reconstrucția activității de Cercetare – Dezvoltare cu patru puncte: 1. Modernizarea structurii cercetării științifice. 2. Perfecționarea resurselor umane prin înființarea de școli pe domenii, educație postuniversitară și educație continuă. 3. Formarea de centre de excelență în domeniile științelor agricole. 4. Identificarea domeniilor cu potențial autohton competitiv cu transferul rapid al rezultatelor cercetării la producătorii agricoli.
Discuțiile în deplină cunoștință de cauză și la obiect vor fi continuate și în alte sesiuni în speranța că acei care trebuie să țină seama de aceste voci autorizate o vor face, elaborând o legislație coerentă a cărei aplicare să țină seama, dincolo de interesele politice, de adevăratele interese naționale.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.