Inca de la sfarsitul anului scolar trecut, deci din primavara acestui an, fiinteaza, la Palatul National al Copiilor, o binevenita -institutie- de educatie si cultura prin film, Cinemateca elevilor. Organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii (Directia Generala a Activitatilor Extrascolare) si Fundatia Culturala -Romania prin Cinema-, cu sprijinul unor alte organisme centrale implicate – intr-un fel sau altul – la punerea in practica a proiectului (Ministerul Culturii si Cultelor, Centrul National al Cinematografiei, Palatul National al Copiilor, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, Fundatia -Anonimul- si, fireste, Arhiva Nationala de Filme si Cinemateca Romana), Cinemateca elevilor reprezinta, in momentul de fata, un generos program de educatie si cultura prin cinema, menit sa contribuie la mai buna receptare a adevaratelor valori ale artei filmului, la initierea tinerilor spectatori in descifrarea mesajelor artistice, culturale, moral-spirituale continute de imaginea filmica.
La ora scrierii acestor randuri, s-au desfasurat opt dintre cele 34 de -sedinte- cinematografice inscrise in repertoriul stagiunii 2002-2003. La fiecare dintre aceste intalniri ale cinematografului cu elevii Capitalei au participat zeci sau sute de tineri cinefili si, din capul locului s-o spunem, programul de -lectii- saptamanale se deruleaza in conditii favorabile atingerii scopurilor propuse. Prelegerile – al caror principal animator este profesorul Radu Aneste Petrescu -, sustinute de specialisti de la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica, Universitatea -Hyperion- si Universitatea -Media-, sunt insotite, de fiecare data, cu filme reprezentative din istoria celei de-a saptea arte. Inceput cu unul dintre cele mai mari filme pe care le-a dat vreodata cinematograful mondial, Cetateanul Kane de Orson Welles (1941), repertoriul Cinematecii elevilor a mers (si va merge) -la pas- cu istoria filmului mondial, printre episoadele ciclului cinematografic figurand pana acum documentarul de sinteza Nasterea cinematografului de R. Leenhardt (1945), insotit de un -program Lumiere- (Iesirea lucratorilor de la Uzinele Lumiere, Micul dejun al lui Bebe, Daramarea unui zid, Stropitorul stropit, Congresul societatilor fotografice, Sosirea unui tren in gara, O partida de carti, O barca iese din port) si un -program Melies- (Calatoria in luna, Evantaiul miraculos, Zana Carabosse, Tunelul sub Canalul Manecii, Chiriasul diabolic, Halucinatiile baronului Munchhausen), filmele stiintifice ale doctorului Gh. Marinescu (1898) si Independenta Romaniei de Grigore Brezeanu (1912), Marele atac al trenului de Edwin S. Porter (1903), alte pelicule din primii ani ai veacului trecut ca Jouvet contra lui Fantomas sau Razbunarea lui Ludovic al XIII-lea, capodopere ale cinematografului pre-sonor precum Comoara lui Arne de Mauritz Stiller, Nosferatu de F.W. Murnau, Cabinetul doctorului Caligari de Robert Wiene, filmul romanesc Manasse de Jean Mihail (1925), filme avangardiste franceze printre care Antract de Rene Clair… Am avut bucuria si placerea sa particip la cateva dintre aceste prime intalniri ale filmului mondial cu elevii bucuresteni (le-am vorbit tinerilor spectatori despre pre-istoria cinematografului si despre nasterea cinematografului, despre primele filme Lumiere, alta data despre -scoala nordica-, alta data despre filmele romanesti ale anilor *20 din veacul trecut) si, marturisesc, fiecare dintre aceste experiente, fiecare confruntare cu tanarul public cinefil, dornic de imagini si informatii privitoare la istoria artei a saptea, a insemnat un motiv de incredere si speranta privitor la eficienta programului de educatie si cultura prin cinema.
Axat pe criterii, deopotriva, valorice si cronologice, programul de initiere cinematografica, ajuns, deocamdata, cum spuneam, aproape la un sfert din proiectele stagiunii 2002-2003, nu va omite mari cineasti ai lumii precum Luis Bunuel (Cainele andaluz), Robert Flaherty (Nanuk), Serghei Eisenstein (Crucisatorul Potemkin), Buster Keaton (Mecanicul -Generalei-), Charlie Chaplin (Piciul, Pelerinul), va ajunge in -era- filmului sonor o data cu Cantaretul de jazz de Alan Crosland (1927), nu-i va uita nici pe Stan si Bran, nici pe Mickey sau Popeye, va ajunge la Opera de trei parale, Ingerul albastru si Supa de rata, nu va omite filme romanesti din diferite perioade evolutive ale cinematografului (Datorie si sacrificiu de Ion Sahighian, Trenul fantoma de Jean Mihail, Tara Motilor de Paul Calinescu, Visul lui Tanase), dintre cineastii anilor *30 programul va viza, printre altii, pe Jean Vigo (Apropo de Nisa, Atalanta), John Ford (Denuntatorul), Marcel Carne (Noaptea amintirilor), Jean Renoir (Bestia umana), Grigori Alexandrov (Toata lumea rade, canta si danseaza), Alfred Hitchcock (Treizeci si noua de trepte), va ajunge la inceputul anilor *40 – incheind, astfel, un -cerc-, inceput cu Cetateanul Kane -, prin pelicule ca Dictatorul de Charlie Chaplin si Obsesia de Luchino Visconti, filme care perimetreaza un anotimp cinematografic si deschid o noua epoca in istoria filmului mondial. Sa recunoastem, avem de-a face cu un ambitios program de initiere, de difuzare a culturii cinematografice.
Pentru a aduce -la zi- informatia privitoare la evolutia filmului mondial, organizatorii au prevazut si un ciclu de pelicule -optionale-, cu realizari prestigioase din contemporaneitatea artei a saptea, foarte recente sau relativ recente precum Duelistii de Ridley Scott, Portocala mecanica de Stanley Kubrick, Amarcord de Federico Fellini, Filiera de William Friedkin, Vremea tiganilor de Emir Kusturica, Toba de tinichea de Volker Schlondorff, Indochina de Regis Wargnier, Vara capricioasa de Jiri Menzel, Dantelareasa de Claude Goretta, Zbor deasupra unui cuib de cuci de Milos Forman, Vanatorul de recompense de Ridley Scott, Instinct primar de Paul Verhoeven. Inca o data, cum se vede, repere solide pentru un program ambitios de educatie si cultura prin film. In aceasta ordine de idei, o singura subliniere in plus: organizatorii preconizeaza, pentru anul 2003, in cadrul aceluiasi program, insotirea prelegerilor legate de istoria si teoria filmului cu notiuni de limbaj si poetica, notiuni de scenaristica, regie, imagine, decor si montaj cinematografic, initierea dobandita astfel si un caracter practic, functional.
Sigur, Cinemateca elevilor nu reprezinta un -inceput de drum-. Inca de acum 45 de ani, cand – la initiativa viitorilor regizori Paul Barbaneagra si Geo Saizescu – lua fiinta primul cineclub bucurestean (la Casa de cultura a studentilor), in -manifestul- inaugural se specifica, printre altele: -Cu timpul, educatia cinematografica de la catedra poate deveni o realitate si in scolile medii, asa cum in aceste scoli tinerii sunt ajutati sa aprofundeze literatura, muzica, artele plastice-. De-a lungul anilor au existat diferite cinecenacluri (cinecenaclul -Contemporanul-, de pilda, a fiintat un deceniu si jumatate), tot felul de alte forme de cultura si creatie cinematografica in scoli si facultati, au fost repetate tentative de -implementare- a filmului in scoli (regretatii profesori Florian Potra, George Littera au fost adesea implicati in astfel de actiuni benefice), am participat la randu-mi, nu o data, la tonice initiative similare in licee bucurestene, la Calarasi, in alte orase ale tarii, se asteapta si in prezent realizari frumoase din partea Institutului European de Cultura pentru Comunicare si Educatie prin Imagine, ale carui proiecte sunt generoase. In momentul de fata, Cinemateca elevilor – animata, cum aminteam, de profesorul Radu Aneste Petrescu – incearca sa lege traditii pierdute, se anunta ca o -institutie- de viitor.
