Daniel Spoerri – -Sub imperiul hazardului-

Una dintre expozitiile gazduite de KunstHaus din Viena in aceasta luna este cea a multilateralului artist Daniel Spoerri, nascut la Galati, Romania, in 27 martie 1930. Dupa asasinarea tatalui sau, Isaac Feinstein, in 1941, an in care Romania a intrat in razboi de partea Germaniei naziste, Daniel pleaca in 1942 impreuna cu cei cinci frati ai sai si mama lor – elvetianca de origine – in Elvetia, unde isi vor lua cu totii numele de familie al mamei – Spoerri. Aceasta experienta il marcheaza pe Daniel, care va duce o viata de -nomad-, mutandu-se dintr-o capitala in alta – Paris, Amsterdam, New York, Berlin, Viena. Un an si jumatate traieste pe o insula singuratica – Symi – din arhipelagul grecesc, ca dupa aceea sa se implice cu si mai mult patos in activitatea artistica, sa-si deschida un restaurant, sa-si infiinteze o editura… dar si pe acestea le abandoneaza rand pe rand.

Viata nomada explica atractia lui pentru obiecte, semnificatia pe care o capata acestea in existenta lui. Se increde in ele, in statornicia lor mai mult decat in oameni. Lucrurile spun multe despre noi, in ele ne recunoastem intr-o oarecare masura. Transformarea obiectelor defineste intreaga creatie plastica a lui Daniel Spoerri. Printr-o simpla manevra, de exemplu ridicarea la verticala a unei suprafete orizontale, Spoerri schimba planul realitatii si al perceptiei. Asociind obiecte care nu au nimic in comun, instrainandu-le de functionalitatea lor fireasca, si plasand simboluri familiare in contexte inedite, artistul obliga perceptia vizuala la noi interpretari. Un exemplu in acest sens este evenimentul care a avut loc la Galeria Addi din Copenhaga (1961) – Spoerri a vandut acolo faina si zahar achizitionate din comert, cu exact acelasi pret ca si in magazin, doar ca etichetele de pe aceste alimente purtau urmatoarea inscriptie: -Atentie: obiect de arta-.

Daniel Spoerri se autodefineste drept -cineva care asaza obiecte in scena-. Din 1960, el incepe sa -aranjeze obiecte- – din aceasta perioada dateaza primul sau Tablou Capcana (caruia ii vor urma altele, devenind un gen in sine): resturile unui dejun sunt fixate pe o masa care apoi este ridicata in pozitie verticala. Tot acum lanseaza mult-apreciatele -banchete culinare- in cadrul restaurantului pe care-l deschide in 1968 si unde inaugureaza -Editia Artei Comestibile-. In 1978, cu ocazia deschiderii unei galerii de fotografii, are loc Banchetul -Omagiu lui Karl Marx- – la mesele impodobite cu lumanari, paiete si mici dune de nisip de catre studentii sai ii invita pe toti purtatorii numelui de Karl Marx din regiune. In 1978-79 elaboreaza proiectul pentru -Muzeul Sentimental- din Koln, printre ale carui exponate se gasea si Creionul lui Heinrich Boll. Sunt doar cateva dintre proiectele si creatiile plastice ale acestui artist care a deschis expozitii peste tot in Europa, in Australia, in SUA si in Japonia.

Daniel Spoerri nu a fost doar artist plastic. De-a lungul timpului s-a afirmat si ca balerin (dupa ce a studiat baletul clasic la Paris, intre 1954 si 1957 a fost prim balerin la Teatrul Municipal din Berna), coregraf (1955 – -FarbenBallet-), regizor (in 1956 – Cantareata cheala a lui Ionesco – prima punere in scena in versiune germana; in 1971 – Inima de gaz a lui Tristan Tzara), scenograf si poet. A fost initiatorul publicatiei -Material-, consacrata poeziei concrete, si s-a alaturat grupului care a fondat miscarea -Noul Realism-. Din 1990 traieste la Seggiano, in Italia.

Expozitia deschisa la Kunsthaus Wien cuprinde 150 de exponate din creatiile sale, realizate in perioada 1960-2001: lucrari din ciclurile Investigatie criminalistica, Palatele artistului, Seria Sevilla, Cabinete de anatomie, Carnavalul animalelor, Istoria cutiei de scrisori si Peisaje de fundal.

Kunsthaus Wien – un spatiu muzeistic si expozitional amenajat in cladirea unei foste fabrici de mobila, construita in 1892 – a fost gandita initial pentru a gazdui o expozitie permanenta cu lucrarile artistului austriac Hundertwasser (Friedrich Stowasser, 1928, Viena – 1999, Noua Zeelanda). Insa spatiul generos a facut posibila organizarea nu numai a muzeului Hundertwasser, ci si a unor expozitii temporare de nivel international. Pentru aceasta a fost nevoie de o munca de reconstructie care a durat trei ani (1989-1991), sub supravegherea directa a lui Hundertwasser. De altfel, stilul arhitectonic in care a fost realizata munca de reconstructie a vechii fabrici este o expresie palpabila a conceptiei despre arta a artistului austriac, caci KunstHaus Wien – spunea Hundertwasser – trebuie sa fie un bastion impotriva dictaturii liniei drepte, a riglei si a T-ului. Arta trebuie sa fie o punte intre creativitatea naturii si creativitatea omului… Arta este curajul de a aspira la frumusete in armonie cu natura. KuntHaus Wien este primul muzeu privat din Austria, avand si o sectie de marketing si un magazin oferind o varietate mare de produse. Exista, de asemenea, un restaurant si o gradina cu plante si flori deosebite. Muzeul este deschis 365 de zile pe an. In cei 12 ani de cand a fost inaugurat, peste 5 milioane de vizitatori i-au trecut pragul.

COMPRESS