Acasă Cultură „Expresia integrală a sufletului românesc”

„Expresia integrală a sufletului românesc”

DISTRIBUIȚI

Ziua Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale

La inițiativa Academiei Române, în anul 2010 Parlamentul României a hotărât ca ziua de 15 ianuarie, ziua când, în 1850, s-a născut Mihai Eminescu să fie Ziua Culturii Naționale. Ca și în anii precedenți, în Aula Academiei Române s-a desfășurat sesiunea dedicată Zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale, organizată de Secția de Filologie și Literatură și Secția de Științe Istorice împreună cu Fundația Națională pentru Știință și Artă. În deschidere, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a subliniat că în zilele noastre „cultura nu este înseamnă numai literatură și artă, ea include și științele și toate modalitățile de exprimare ale spiritualității. Cultura se dezvoltă prin cercetare și se propagă prin educație“. Fidelă tradiției ei, Academia Română „are datoria de a garanta păstrarea și promovarea culturii naționale în înțelesul său cel mai larg. Pentru îndeplinirea acestei misiuni avem nevoie de ajutorul autorităților, al societății civile, al fiecărui cetățean conștient“. Ministrul Culturii, Daniel Constantin Barbu și-a început intervenția aducând un omagiu academicianului Eugen Simion la a cărui inițiativă Ziua Eminescu este Ziua Culturii Naționale, ca expresie identitară a României care privește spre Europa, Eminescu fiind „metafora vie a culturii române“. Cultura fiind un atribut al identității noastre naționale, avem obligația să ne raportăm critic la această identitate ca esență a moștenirii eminesciene. Pentru Remus Pricopie, ministrul Educației Național, „Eminescu a devenit o instituție de verificare a cunoștințelor noastre de limbă română, dar și de modelare a spiritului nostru liric și literar și, nu în ultimul rând, o noțiune de validare a noțiunii inviolabile de națiune română“. Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învățământul Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică a vorbit despre Eminescu ca poet național, mărturisind: „Cred într-un Eminescu demistificat“. Punând întrebarea „Câți dintre români îl mai citesc pe Eminescu demistificat?“, Mihnea Costoiu a pus în evidență necesitatea unor demersuri ca opera poetului nostru să fie în fiecare casă de român. „Este important ca noi ca popor, ca români, ca oameni să continuăm să sprijinim pe cei care ne pot ajuta să educăm tinerele generații cu și prin Eminescu.“
Omagiind poetul național Eminescu, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, a pus în discuție starea actuală a culturii noastre raportată la datoriile pe care le avem față de înaintași constatând că„dă semne de îngrijorare“ pentru a sublinia că, „numai în măsura în care vom dovedi lumii că suntem în stare de propria noastră dezvoltare“, națiunea română își va găsi locul pe care îl caută de decenii în concertul națiunilor. Printre „semnele de îngrijorare“ a fost menționată scăderea nivelului de cunoaștere și folosire a limbii române în presa scrisă și la televiziune. Acad. Dan Berindei a readus în discuție problema manualelor de istorie,multe fiind „neatractive și neechilibrate“ și, mai mult, s-a mers până la nerecunoașterea istoriei ca disciplină de învățământ.
Academicianul și deputatul Dinu C. Giurescu a făcut o suită de observații critice față de legea educației „care discriminează negativ elevii români“: „Oful meu este de ce elevii noștri nu pot beneficia de aceleași lucruri câștigate de către elevii care aparțin comunităților etnice minoritare“ și a adus argumente ce nu pot fi contestate desprinse din Legea educației. S-a subliniat că istoria ca disciplină de învățământ,„ a fost, practic, eliminată ca disciplină formativă“, dar domnia sa speră ca „problema manua­lelor să se poată remedia eliminând principiul tematic și revenind la expunerea cronologică și să se dea o mai mare importanță învățării istoriei românilor.“
După un recurs la istorie, acad. Nicolae Breban a arătat cât de actuală e necesitatea libertății în cultură,când bugetul alocat este mai scăzut decât în toate țările foste comuniste. „Noi, bătrânii de astăzi suntem dispuși să luptăm.“

Instanța supremă a cugetului românesc

În discuțiile despre identitate, ceea ce este grav, consideră acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, „este zelul prin care ne ponegrim cultura românească, limba literatura și trecutul național, ca și instituțiile menite din vechime să apere și să cultive valorile naționale…unii creatori, cultivați ca formatori de opinie și eseiști și-au asumat răspunderea demolării tuturor valorilor naționale autentice, de la personalități la instituții spre a putea apoi pescui în ape tulburi , spre a perverti conștiințe și a manipula atitudini“. „Cred că a sosit un timp în care trebuie realism, respon­sabilitate, asumare, solidaritate… A sosit un timp în care unitatea spirituală să fie mai puternică decât unitatea politică, iar forța acestei unități este cultura națională, în centrul căreia stă limba română“. Cum România este astăzi în UE „Să nu o hulim noi înșine, ci s-o construim și s-o reconstruim după matricea noastră…să renunțăm la ceea ce trebuie renunțat și să perpetuăm adevăratele noastre valori, aducând „odă bucuriei“; acelei bucurii care ne poate face să trăim cu demnitate, onoare, optimism“.
Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române a reamintit că 15 ianuarie este și în Republica Moldova Ziua Culturii Naționale, iar Eminescu „poetul tuturor românilor care ne-a ajutat să supraviețuim și să ne păstrăm limba română“, pledând pentru un program sistematizat de promovare a culturii române. Ca la sărbătoare, Mihai Cimpoi a adus daruri – cărți dedicate celui pe care Noica în numea „omul deplin al culturii românești“ – Dicționar enciclopedic „Mihai Eminescu“ întocmit de Domina sa; Mihai Eminescu. „Icoană și privaz“, în colecția „Ediții critice“ editată de Daniel Corbu și „Poezii“ de Mihai Eminescu. Cu un dar a venit și Dan Hăulică, membru corespondent al Academiei Române – trei volume reeditate semnate de acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga. Toate arată că, pentru noi, Eminescu este „instanța supremă a cugetului românesc“ și de aceea „întoarcerea la Eminescu este un destin“, ca un reînnoit început al dăinuirii noastre.
În încheiere, acad, Eugen Simion, căruia îi datorăm acest prilej de a-l omagia pe Eminescu, de a reflecta și pune în dezbatere destinul culturii noastre, a reamintit de moștenirea pe care a lăsat-o și care sunt datoriile noastre față de „cel care ne-a deschis porțile modernității“. Ca un leitmotiv a revenit problema manualelor școlare de istorie a românilor, de limbă și literatură română, care „plasează gândirea tinerilor într-un spațiu primitiv și acultural“.
Acad. Eugen Simion a prezentat cele mai noi apariții din colecția „Opere fundamentale“ de la Fundația Națională pentru Știință și Artă și a căror număr este de aproape 150 de volume. Din aparițiile de anul trecut am reținut: trei volume din opera poetică și dramatică a lui Lucian Blaga; integrala romanelor Hortensiei Papadat Bengescu; I. L. Caragiale, „Opere complete“ (cinci volume); operele complete ale lui Ioan Slavici, publicistica lui George Călinescu; operele integrale ale lui Emil Cioran.
Acad. Ionel Haiduc și acad. Eugen Simion au acordat diploma „Meritul Academic“ lui Ionel Dumitrel, preșe­dintele Consiliului Județean Alba, pentru sprijinul acordat editării operelor complete ale lui Lucian Blaga, Ioan Slavici și Octavian Goga. Au primit premiile Fundației Naționale pentru Cultură și Artă: dr. Mariana Dămăceanu de la Institutul „Pentru Poni“ din Iași, Paul Cernat, lector la Universitatea din București și prof. univ. Marin Diaconu.
Prezent la manifestare, PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, a pus lucrările sesiunii sub semnul dictonului „sufletul culturii este cultura sufletului“. Binecuvântând pe toți cei care contribuie la promovarea culturii, Prea Fericirea Sa a afirmat: Pentru noi, Eminescu este un român model, în orice împrejurare, care evită în același timp dizolvarea românului într-un interna­ționalism invadator și izolarea într-un provincialism autosuficient. Această atitudine se poate cultiva constant prin discernământ critic în selectarea valorilor…, prin spirit creator în realizarea sintezelor vitale și binefăcă­toare nu doar pentru individ, ci și pentru societate“.
În încheiere, un moment poetic Eminescu – actorul Dorel Vișan a recitat monologul lui Luca Arbore din drama „Mira“. Aula Academiei era neîncă­pătoare pentru numeroșii participanți veniți parcă spre a se regăsi în cuvintele lui Nicolae Iorga după care Eminescu este „expresia integrală a sufletului românesc“.

Colaborare cu Academia Română

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.