Home Cultură Galeria marilor personalități:?óÔé¼?åNicolae Kretzulescu (1812-1900)

Galeria marilor personalități:?óÔé¼?åNicolae Kretzulescu (1812-1900)

DISTRIBUIŢI

Zilele trecute s-au desfășurat lucrările Congresului anual al Asociației Medicale Române, eveniment organizat de Secția de Științe Medicale a Academiei Române, Asociația Medicală Română și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.  Din agenda de lucru a Congresului am reținut dezbaterile pe două mari teme – Genetică, bioinformatică metabolomică și Obezitatea, țesutul adipos și adipocitul –, simpozioane, sesiuni de postere, premierea doctoranzilor. În cadrul unei ceremonii speciale, prof. univ. dr. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, președintele Congresului, a înmânat premiile Asociației Medicale Române: Societatea Română de Reumatologie,  Societatea Română de Dermatologie; Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad, revista „Farmacia“. Au mai  fost premiați prof. Adrian Streinu Cercel pentru lucrarea „Boli infecțioase asociate călătoriilor internaționale“, prof. Al. Vlad Ciurea pentru „Tratatul de neurochirurgie“ și prof. Pătru Firea și prof. Norina Consuela Forna  pentru volumul „Introducere în antropologia medicală dentară“. Prof. Pătru Firu a primit și premiul „Omnia“. Au primit diplome de excelență Sorin Oprea pentru proiectul „comunicatemedicale.ro“ și prof. Maria Moța pentru proiectul „Controlează diabetul“. Marilena Pascu a fost distinsă cu premiul tânărului doctor. În Aula Academiei Române a avut loc sesiunea omagială „Nicolae Kretzulescu – 200 de ani de la naștere“.

Unul dintre marii organizatori ai statului român modern

Personalitatea lui  Nicolae Kretzulescu a fost omagiată la împlinirea a două secole de la naștere unei  sesiuni științifice moderată de prof. univ. Constantin Ionescu Târgoviște. S-a amintit că Nicolae Kretzulescu, Carol Davila și Gh. A. Polizu sunt cei care în 1857 au fondat Asociația Medicală Română. În alocuțiunea de deschidere, acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române,  a adus un omagiu medicului și omului politic Nicolae Kretzulescu, membru și președinte  al Societății Academice Române, președinte al Academiei Române.  Cu acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, am făcut o fascinantă călătorie în timp, Nicolae Kretzulescu fiind descendent dintr-o veche familie boierească. Unchiul său, colonelul Ion Câmpineanu  a fost  „cel care a aprins flacăra eliberării României“ iar străbunicul său, vornicul Iordachi Kretzulescu este ctitorul cunoscutei Biserici Kretzulescu(1722) din București. Nicolae Kretzulescu s-a născut în anul 1812 și, după ce a luat bacalaureatul, în 1834,   a plecat să studieze medicina la Universitatea din Paris, unde și-a luat doctoratul cu teza: „Questions sur les diverses branches des sciences médicales; quelles sont les circonstances générales qui ont le plus d’action sur les appareils“. Despre viața și activitatea lui Nicolae Kretzulescu  au mai vorbit prof. univ. Radu Iftimovici, conf. univ. Octavian Buda și dr. Valentin Toma.
Reîntors în țară, tânărul doctor Nicolae Kretzulescu lucrează la Spitalul Colțea din București, unde deschide o „școală de mică chirurgie“ și în anul 1847 se transferă  la Spitalul Pantelimon.  Începutul revoluției din 1848 l-a prins în mijlocul evenimentelor,  Kretzulescu fiind cooptat în comisia de redactare a Constituției Țării Românești.  În activitatea sa politică, aprecia acad. Dan Berindei, „nu a fost un combatant ca C. A. Rosetti, ci un om al faptelor“, un moderat, care fără a ceda din crezul său, a acționat pentru înnoirea României. A plecat la Paris și apoi la Constantinopol unde a lucrat într-un spital și unde l-a întâlnit  Barbu Știrbei care l-a determinat să se reîntoarcă în țară.  Se întoarce în București în 1849, reluându-și activitatea medicală la Spitalul Colțea.   Dar, apreciază acad. Dan Berindei, „momentul Nicolae Kretzulescu a fost după Unirea din 1859, când Al. Ioan Cuza a venit în Țara Românească“.  Au fost ani cu o activitate politică bogată și intensă, când a ocupat mai multe funcții ministeriale, între ele  aceea de prim-ministru, contribuind la înfăptuirea reformelor care au consacrat  modernizarea  României. Și-a continuat activitatea politică și pe vremea regelui Carol I, fiind în mai multe rânduri ministru, dar activitatea sa, sublinia acad. Dan Berindei, a fost orientată în două mari direcții – aceea a Societății Academice, devenită Academia Română și a diplomației, fiind „unul dintre primii diplomați cu o pregătire solidă și fiind trimis la Roma și la St. Petersburg“. Pentru un an, între 1889-1890, a fost și președinte al Senatului.  În concluzie, afirmă acad. Dan Berindei, a fost „o personalitate complexă, cu o activitate științifică bogată, cu lucrări publicate și, mai ales înzestrat cu un dar organizatoric deosebit, care l-a făcut să fie considerat ca unul dintre marii organizatori ai statului român modern“.

Un înnoitor al activității medicale din țara noastră

Om a faptelor, Nicolae Kretzulescu a fost și un înnoitor al activității medicale românești. Considerat ca unul dintre ctitorii învățământului medical din țara noastră, N. Kretzulescu,  a deschis prima școală de chirurgie la Spitalul Colțea în 1842 și un an mai târziu publică  lucrarea „Manual de anatomie descriptivă“, apreciată ca deosebit de însemnată pentru elaborarea terminologiei științifice medicale românești. Dr. Valentin Toma a prezentat pe larg felul în care Nicolae Kretzulescu a reușit să aducă medicina românească „la o modernizare și sincronizare incredibilă“. Perspectiva comparativă față de nivelul de dezvoltare a medicinii din alte țări europene pune mai bine în evidență „contribuția lui Kretzulescu la dezvoltarea sistemului sanitar, a sistemului de învățământ secundar medical, a sistemului de educație medicală universitară, și, lucru rar menționat până acum, la profesionalizarea și specializarea medicinii prin apariția de noi discipline și catedre universitare, prin dezvoltarea limbajului tehnic medical, prin fondarea de societăți științifice, publicații medicale. ș.a.“ S-au făcut mai multe referiri la  înființarea Societății Medicale Științifice și faptul că încă de la început s-au instituit premii pentru lucrările medicale originale. A avut o contribuție esențială la înființarea Școlii Naționale de Medicină și Farmacie ca și a facultății de Medicină din București, împreună cu Carol Davila, ca și a două facultăți de medicină din Iași. A mers mai departe – s-a ocupat de înființarea de noi catedre universitare, încurajând specia­lizarea medicilor și a pregătirii cercetării științifice(cum au fost catedra de boli mintale și  de dermatologie). Enumerarea ar putea continua. „Toate aceste decizii, intervenții, acțiuni în nume personal sau în manieră oficială precum și alianța cu oameni mai tineri și extrem de capabili, cum a fost Carol Davila, vor avea drept consecință majoră intrarea medicinii românești… într-un nou stadiu de evoluție care va fi continuat și în primele decenii ale secolului XX.“

Un nume înscris pentru totdeauna în analele Academiei

În anul 1871 Nicolae Kretzulescu a fost ales membru al Societății Academice și președinte al ei între 1872-1873 iar după transformarea în Academia Română a fost președinte între 1895-1898 și președinte al Secțiunii Științifice.  Numele lui N. Kretzulescu este asociat  chiar cu începuturile istoriei academice, fapt ce l-a  determinat pe regele Ferdinand să afirme la ședința solemnă consacrată împlinirii unei jumătăți de veac de la înființarea Academiei: „Când din imboldul lui N. Kretzulescu și al lui C. A. Rosetti s-au pus bazele Societății literare cu scopul de a se ocupa mai ales de limba și literatura română, alegerea întâilor membri ne arată gândul de înalt patriotism ce a călăuzit generația de la 1866, care..a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbați luminați din toate ținuturile românești și astfel România Mare de azi își găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperișul tânărului așezământ“.  Ca membru și președinte al acestui templu al culturii și științei noastre, sau ca președinte al Secției științifice  Nicolae Kretzulescu s-a remarcat printr-o suită de inițiative și acțiuni care l-au făcut pe N. Quintescu să afirme la sesiunea dedicată centenarului nașterii sale: „Numele lui Nicolae Kretzulescu va rămâne înscris pentru totdeauna în analele Academiei Române și amintirea lui se va face cu recunoștință în sânul Academiei Române, precum și în instituțiile de cultură ale neamului nostru.“

ANUNȚ
Secția de Științe Chimice organizează concurs pentru ocuparea funcției de director la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu“.
Candidații vor depune dosarele de concurs la Registratura Academiei Române până pe data de 11 iunie a.c., ora 14.00. Detalii pe site-ul: www.academiaromana.ro sau la telefonul: 021.212.8640,
interior 175.

Colaborare cu ­Academia Română

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.