
Zilele trecute s-a inaugurat, în comuna Berthelot, județul Hunedoara, Centrul de Dezvoltare Durabilă „Țara Hațegului-Retezat“, reper în desfășurarea Proiectului „Conservarea bio și geodiversității ca suport al dezvoltării durabile și creșterii economice și sociale în zona Hațeg – Retezat“. Inițiat de Academia Română în consorțiu cu Universitatea din București și Asociația Intercomunală „Țara Hațegului“, Proiectul „Țara Hațegului – Retezat“ a fost câștigat prin competiție și este finanțat de mecanismul Spațiului Economic European (SEE), de Norvegia, Islanda și Liechtenstein. În valoare totală de 2.083.337 de euro, proiectul beneficiază de o finanțare externă de 1.579.865 de euro, restul de 335.587 de euro fiind asigurat prin cofinanțare de Academia Română și Asociația Intercomunală „Țara Hațeg“.
La ceremonia de inaugurare au participat acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, coordonatorul proiectului, acad. Dan Berindei, acad. Cristian Hera, acad. Marius Sala și acad. Valentin Vlad, vicepreședinți ai Academiei Române, E.S. Oystein Hovdkinn, ambasadorul Regatului Norvegiei la București, Cristian Vigne, nepotul generalului Berthelot, lt. col. Thierry Le Guillou, atașat al Ambasadei Franței la București, membri ai Academiei Române, reprezentanți ai administrației locale.
Istoria la zi
Acad. Păun Ion Otiman a evocat istoria donației făcute de Generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931), membru de onoare al Academiei Române, înscris pentru totdeauna în „cartea eroilor și marilor prieteni ai neamului nostru“. În 1 decembrie 1926, Berthelot scria: „Voind, pe de o parte, a mulțumi nației românești de toate mărturiile de recunoștință și de dragoste ce mi-au fost arătate cu prisosință și, pe de altă parte, să întrețin bunele relații și legăturile intelectuale între Franța și România“ a donat Academiei Române „toată averea aflată în România, atât bunuri mobiliare, cât și imobiliare“. Astfel, revenea acestei prestigioase instituții conacul, întreaga moșie pe care Generalul Berthelot o primise de la statul român în anul 1922, odată cu cetățenia română, în comuna Fărcădin, județul Hunedoara, și sumele depuse pe numele său la Banca Marmorosch, Blank et. Co. Anii au trecut cu evenimentele lor și, în 1942, s-a încheiat o convenție între Academia Română și Cooperativa „Țara Hațegului“ pentru organizarea unui centru de activitate și educație agricolă și zootehnică în interesul obștii. Cum, vorba cronicarului, omul rămâne mereu sub vremuri, desfășurarea faptelor a făcut ca, în 1948, prin Decizia Consiliului de Miniștri, donația făcută de Generalul Berthelot, „dar de iubire pentru țara care-l înfiase cu atâta mândrie“, să fie trecută în folosința Ministerului Agriculturii, și a fost sediul unui IAS, iar conacul s-a ruinat ajungând într-o stare greu de recunoscut. Își amintește acad. Păun Ion Otiman: „În anul redobândirii de către Academia Română (2001), starea conacului, a anexelor și terenul de șapte hectare din jurul său arătau mai mult decât jalnic, arătând adevărata față a «grijii» conducătorilor perioadei comuniste față de zestrea istorică și de arhitectură a neamului“. De altfel, localnicii și vizitatorii pe aceste meleaguri mai păstrează în memorie imaginea descurajantă a castelului, iar mass-media a semnalat, nu odată, ruina în care se afla.
Acum totul aparține trecutului pentru că, afirmă acad. Păun Ion Otiman, conacul și-a recăpătat imaginea de odinioară, însă la standardele de civilizație ale sec. XXI. „Prin inițierea acestui proiect al Academiei Române, conacul va avea funcția gândită în anul 1942 de conducerea de atunci a Academiei Române – să organizeze un centru de activitate și educație agricolă și zootehnică, să dezvolte o activitate profundă agricolă și culturală a săteanului“. În incinta conacului și în anexele lui vor funcționa patru laboratoare de cercetare, săli de conferințe și spații de cazare. Tot aici va fi și un punct muzeistic dedicat perpetuării memoriei Generalului H.M. Berthelot. Urmează ca în Centrul de Cercetare să-și desfășoare activitatea cercetători, cadre didactice și studenți precum și doctoranzi din Academia Română și instituțiile de învățământ superior.
Obiective viitoare
Inaugurarea Centrului pentru dezvoltare durabilă „Țara Hațegului – Retezat“ marchează începutul derulării proiectului de cercetare care are ca obiectiv dezvoltarea unui complex unic în domeniul bio și geodiversității apt să devină un adevărat model și pentru alte zone ale țării în ideea creării unei Rețele Naționale de Biodiversitate. Aceasta înseamnă, într-o egală măsură, protecția mediului, identificarea și stabilirea direcțiilor economice pentru o dezvoltare durabilă și formarea unui mediu de afaceri zonal ecologic și sustenabil. Cercetările cu caracter interdisciplinar, pe bază de proiecte, vor urmări trei direcții complementare: biodiversitate, geodiversitate și eco-agricultură tradițională. Concret, „din o primă evaluare a economiei rurale din Țara Hațegului, prima prioritate economică a zonei o reprezintă agricultura, în general, și în mod deosebit agricultura organică (ecologică sau biologică), care întrunește condițiile optime de dezvoltare rurală durabilă“. Sintetizând elementele proiectului, acad. Păun Ion Otiman a spus: „Plecând de la noua filozofie, concepția noastră despre dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural, apreciem că, în condițiile actuale, agricultura nu reprezintă numai o ramură economică generatoare de produse agricole și profit, ci, înainte de toate, este un mod de viață agrară neorurală și o nouă cultură, agri-cultură, iar spațiul rural nu poate fi privit, în condițiile dezvoltării rurale durabile, numai ca un spațiu de producție, ci, în primul rând, un mediu de viață“. Astfel, „componenta de dezvoltare durabilă a zonei, pe lângă campaniile de conștientizare a locuitorilor privind eco-agricultura tradițională, va forma și dezvolta spiritul întreprinzător în afaceri pe fondul conservării și valorificării bio și geodiversității“.
Trebuie spus că și de această dată Academia Română își onorează misiunea și tradiția și o să amintim doar că primele cercetări științifice sistematice de biodiversitate au fost inițiate, imediat după Marea Unire, de Alexandru Borza, membru post-mortem al Academiei Române, directorul Grădinii Botanice din Cluj, care, în 1935, a înființat Parcul Național Retezat cu o suprafață de 15.000 ha. Vorbind despre acest Parc, Al. Borza îl numea „pământ sfânt pentru știință în întregimea sa, un monument sacru al naturii, simbol al bogățiilor noastre naționale“. Apoi, primele cercetări sistematice de sociologie și economie rurală au fost întreprinse de acad. Dimitrie Gusti împreună cu echipa sa și rezultatele au fost publicate în monografia „Clopotiva un sat din Hațeg – monografie sociologică“. În discursul de recepție intitulat „Ființa și menirea Academiilor“, întemeietorul școlii de sociologie rurală pleda pentru o „Academie activă și militantă“, „adăpostul rațiunii științifice și filosofice, ca și al inspirației artistice“. Prin împlinirea de acum, care se adaugă la multe altele, Academia se manifestă activ și militant în viața cetății și chiar dacă glasul ei nu este întotdeauna ascultat, faptele, între care se înscrie și inaugurarea Centrului de Dezvoltare Durabilă „Hațeg – Retezat“ și Proiectul poartă însemnele dăinuirii.