15 ianuarie, ziua în care în anul 1850 se năștea la Ipotești Mihail Eminescu, a devenit Ziua Culturii Române. A fost în anul 2010, când la inițiativa Academiei Române, Parlamentul României a aprobat prin Lege ca ziua de 15 ianuarie să fie Ziua Culturii Naționale, celebrată acum pentru a doua oară de Academia Română. Dimineața, în Aula Academiei Române s-a desfășurat adunarea generală a membrilor Academiei Române, deschisă de acad. Ionel Haiduc, președintele prestigiosului for de știință și cultură. În continuare, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură, care a avut inițiativa ca ziua de naștere a lui Eminescu să fie Ziua Culturii Române, a mărturisit că gândul său a fost ca această zi să fie una de reflecție și dialog asupra destinului culturii române,a proiectelor ce trebuie să fie inițiate în contextul procesului de globalizare. Unii au primit inițiativa cu bucurie, alții s-au supărat și au prezis un viitor eșec, care, iată, nu a fost să fie. Acest fel de reacții sunt doar ale unei Românii a „suprafețelor“, dincolo de care este o Românie profundă, purtătoare a unui etos al dăinuirii, aceea care a făcut și face istoria pe care nu a trădat-o niciodată, o Românie a culturii, înțeleasă ca mod de a exista, de a fi în lume.
La moartea poetului național, Titu Maiorescu afirma: „Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, și forma limbei naționale, care a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești“. Previziunea s-a confirmat chiar dacă, sublinia acad. Eugen Simion, poezia românească a cunoscut înnoiri profunde și, uneori s-a depărtat de Eminescu“. „Căci, se știe, un mare creator nu este doar cel care este imitat de alții, ci și acela care te provoacă să cauți pornind de la el și făcând altceva.“ De Eminescu ne despărțim, pentru a aminti o vorbă a lui G. Călinescu, doar pentru a ne întoarce, „pentru a reflecta mai bine șansele pe care le avem în raport cu un mare model“. Neîndoielnic, Eminescu rămâne, cum l-a definit C. Noica, „omul deplin al culturii române“ și astfel va rămâne, dincolo de spusele lăudătorilor și denigratorilor.
La Ziua Culturii Naționale Academia Română poate spune că și-a îndeplinit datoria, reușind să ducă la bun sfârșit câteva proiecte de interes național dintre care amintim: „Tratatul de Istorie a Românilor“, din care au apărut nouă volume și este în pregătire cel de al zecelea; terminarea „Dicționarului Tezaur al Limbii Române“; Dicționarul General al Literaturii Române“, facsimilarea manuscriselor eminesciene, „Gramatica Limbii Române ș.a. La acestea se adaugă proiectele de cercetare din cele peste 60 de institute academice.
Dintre datoriile față de cultura noastră, acad. Eugen Simion a amintit pe cele față de limba română, „cel dintâi semn al identității noastre“, „măsurătorul civilizațiunii unui popor“ cum o numea Eminescu, urmate de cele față de școala românească de toate gradele. Mai sunt datoriile față de cercetarea științifică din țara noastră și vom aminti că Eminescu nota undeva că „orice răsad al culturii trebuie să pornească de la știință“ pentru a adăuga: „nu se poate semăna făină, ci numai grâu, pentru a putea căpăta făină“. E adevărat, „cultura nu ne ajută să mergem, dar ne ajută să respirăm“, să asimilăm un set de valori definitorii pentru un etos al demnității, pentru că „este însăși existența și fără ea nu putem fi oameni liberi, oameni drepți“. Prezent la această sărbătoare a culturii noastre, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, ne-a amintit că și în Republica Moldova 15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale.
A urmat recitalul „Dor de Eminescu“ susținut de actorul Ion Caramitru care într-un măiestrit dialog cu clarinetistul Aurelian Octav Popa ne-au preumblat prin universul eminescian. Recitalul, intrat în repertoriul Teatrului Național L. Caragiale“, este o selecție din manuscrisele de poezie, proză și filozofie, semnificativă pentru creația celui pe care N. Iorga îl numea „expresia integrală a sufletului românesc“.
Acad. Ionel Haiduc a înmânat diploma „Meritul Academic“ actorului Ion Caramitru „pentru merite excepționale în sprijinirea și promovarea culturii românești“. Diploma „Distincția culturală“ a fost acordată clarinetistului Aurelian Octav Popa, „pentru merite deosebite în arta muzicală“.
Academia Română – garantul moștenirii și promovării culturii
Manifestările au continuat seara la Ateneul Român și s-au deschis cu alocuțiunile rostite de acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române și Kelemen Hunor, ministrul Culturii și Patrimoniului Național. În alocuțiunea sa, acad. Ionel Haiduc a răspuns la două întrebări definitorii: Era necesară o Zi a Culturii Naționale? și Dacă da, care este data cea mai potrivită pentru acest eveniment? Răspunzând la prima întrebare, președintele Academiei Române a afirmat că procesul de globalizare este „un fenomen necesar, inevitabil, un proces de mare complexitate și extindere rapidă, corelat cu explozia demografică, revoluția tehnologică și revoluția economică… deopotrivă „surse de oportunități dar și de tensiuni la scară globală“. Riscul cel mai îngrijorător al globalizării este „pierderea identității și continuității popoarelor – definite prin limbă, tradiții, cultură, spiritualitate, ducând la dispariția dialogului dintre culturi și civilizații“. La noi, acest risc se manifestă prin „anglicizarea“ limbii; neglijarea sau minimalizarea culturii naționale în favoarea culturii de import; tratarea superficială sau deformată a istoriei naționale; extinderea culturii „coca-cola“ în dauna culturii naționale; distrugerea culturii populare; promovarea violenței, a „revoluției sexuale“ la televiziune, în jocurile pe computer, în general în mass-media; promovarea pseudoștiințelor în dauna științei adevărate; promovarea unor pseudo-religii în dauna religiilor istorice. „Riscul pierderii diversității culturale și prin urmare a identităților culturale ca rezultat al globalizării a fost sesizat de forurile internaționale lucide, în primul rând UNESCO.“ Cea de a 31 sesiune a Conferinței Generale de la Paris din noiembrie 2001 a avut deviza „Bogăția culturală a lumii constă în diversitatea sa, în dialog“, cu sublinierea că „respectul pentru diversitatea culturilor, toleranța, dialogul și cooperarea într-un climat de încredere reciprocă și înțelegere sunt printre cele mai bune garanții ale păcii și securității internaționale“. A fost adoptat un plan de acțiune care prevede între altele: salvgardarea moștenirii lingvistice cu încurajarea diversității lingvistice, respectarea limbii materne la toate nivelurile de educație; încurajarea învățării mai multor limbi; formularea de politici de păstrare și îmbogățire a moștenirii culturale și naturale, în special a moștenirii intangibile a culturii orale. Toate sunt „argumente convingătoare atunci când încercăm să evaluăm rolul culturii în societatea noastră.“
Academia Română, cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală și-a asumat, de la înființare, misiunea de a cultiva și promova limba română, istoria țării, știința și cultura națională și internațională, misiune căreia i-a rămas credincioasă. Reamintindu-ne de înaintași, să nu uităm că grija pentru destinul culturii nu se poate reduce însă la o singură zi, ea „trebuie să fie permanent în cadrul preocupărilor pentru calitatea vieții oamenilor, sănătate, educație, trai decent și, dacă se poate, bunăstare“. Răspunzând la cea de a doua întrebare, acad. Ionel Haiduc a spus: „Cu tot respectul cuvenit marilor personalități ale culturii românești, Academia Română consideră că nu poate fi aleasă o dată mai potrivită ca Zi a Culturii Naționale decât ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu“. Numeroasele manifestări culturale din această zi confirmă oportunitatea alegerii. În încheiere, acad. Ionel Haiduc a spus: „Credem că Academia Română trebuie să fie garantul moștenirii și promovării culturii naționale. Academia are însă nevoie de sprijinul tuturor oamenilor de bine și al autorităților pentru a-și putea îndeplini această misiune.“
Seara, la Ateneul Român a fost vernisată o expoziție de artă plastică românească, prezentată de acad. Răzvan Theodorescu. Ziua Națională a Culturii s-a încheiat cu un concert al Orchestrei Filarmonice „George Enescu“ dirijat de Horia Andreescu.
Colaborare cu Academia Română
