Cazul de hărțuire sexuală din INHGA este cunoscut de o parte din angajații institutului așa cum a reieșit din ancheta noastră jurnalistică și din înregistrarea deja publicată în ziarul CURENTUL (AUDIO AICI) dar conducerea Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor neagă în continuare faptele și se răzbună pe angajata hărțuită pentru că nu și-a ținut gura.
Atitudinea dezechilibrată a directorului general Nicolae Bărbieru este una nemaîntâlnită până acum la un înalt funcționar al statului. Turbat de furie că s-a aflat public ce se întâmplă în instituția pe care este plătit să o conducă, Bărbieru s-a răzbunat pe victimă publicând un drept la replică pe site-ul INHGA.ro ce conținea numele real al victimei, în articolul nostru, numele victimei fiind înlocuit cu unul fictiv.
Abia când l-am întrebat în scris pe Bărbieru cum respectă institutul pe care îl conduce legislația privind protecția datelor personale (GDPR) prin publicarea dreptului la replică pe site-ul INHGA cu numele real al doamnei XXXXX, a cărei identitate îi anunțasem că o vom proteja, acesta a înlocuit numele victimei cu „reclamanta”.
Totodată l-am rugat pe Nicolae Bărbieru să comenteze riscul ca victima să fie supusă unor noi umilințe.
Cu ura nedisimulată pe care ne-o poartă încă de pe vremea când mă reclama în zadar la conducerea ziarului că scriam cum delapidează el Apele Române pentru fiul său, detalii AICI și AICI, Bărbieru ne-a răspuns că ziarul Curentul nu respectă GDPR și că nu există și nici nu a existat riscul ca victima hărțuirii să fie supusă unor noi umilințe.
Bărbieru&Co. habar nu au că Legea derogă presa de la respectarea GDPR
Că Bărbieru e un manager incompetent care a muls Apele Române cât era director general, deja am scris zeci de articole dar ne surprinde că răspunsul pe care îl puteți citi integral AICI e semnat și de o juristă și de purtătoarea de cuvânt, recent angajată, pentru al cărei concurs deși legislația o prevede, nu s-a cerut vreo vechime în specialitate (Detalii în răspunsul INHGA pe acest subiect) ca să poată sora unui șef din INHGA, Corina Mihai, să ocupe postul. Întrebat despre acest aspect, Bărbieru a răspuns că vechimea în specialitate a doamnei există dar e confidențială. Din informațiile noastre, Corina Mihai avea la momentul scoaterii postului la concurs o vechime în specialitatea de purtător de cuvânt de două zile.
După ce Bărbieru a vituperat că am încălcat prin publicarea articolului mai multe legi, coduri și regulamente, am sunat-o pe purtătoarea de cuvânt să-mi comunice în ce număr din Monitorul Oficial a fost publicat „Codul Deontologic UNIC” care le-a plăcut lor și pe care susțin că ar trebui să îl respecte jurnaliștii. Discuția a fost halucinantă. După ce m-am prezentat, doamna Mihai a început să repete ca o moară stricată: trimiteți pe e-mail, trimiteți pe e-mail, refuzând chiar și să mă asculte după ce i-am repetat de câteva ori că nu îi voi mai adresa nicio întrebare. Am reușit să îi adresez totuși întrebarea iar ea, amuzantă, mi-a recomandat să fac un „research” să aflu.
Cum poate totuși o instituție a statului să plătească un purtător de cuvânt care refuză și să asculte un ziarist, că despre dialog nici nu putea fi vorba?
Am încercat să-i spun purtătoarei de cuvânt că Legea de punere în aplicare a GDPR, la articolul 7, derogă presa de la acest regulament dar nu a fost chip, Corina Mihai care semnează „purtător de cuvânt Relații cu presa”, repetând obsesiv: „trimiteți pe e-mail, trimiteți pe e-mail”.
Menționăm că la concursul din luna iunie 2022 la care a fost singura candidată, Corina Mihai a avut în bibliografia de examinare chiar acest regulament, GDPR.
Pentru a preîntâmpina noi aberații din parte INHGA ca drept la replică îl invit pe Bărbieru să constate că orice angajat al INHGA este o persoană publică, conform definiției adoptată încă din 1998 prin Rezoluția 1165 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ca fiind: „persoanele publice sunt persoanele care ocupă funcții publice și/sau utilizează resurse publice, mai pe larg, toți cei care joacă un rol în viața publică, indiferent dacă sunt în politică, economie, arte, sfera socială, sport sau în orice alt domeniu.”. România a aderat la Consiliul Europei în 7 Octombrie 1993.
Faptele despre care se discută în înregistrările pe care le deținem, cea publicată și cele pe care urmează să le publicăm „sunt strâns legate de calitatea de persoană publică” pentru persoanele care discută, respectiv de angajați ai instituției publice ale cărei resurse le utilizează, convorbirile desfășurându-se în sediul INHGA, după cum a specificat chiar institutul în dreptul la replică. Prin urmare aceste convorbiri înregistrate nu țin de viața privată a nimănui, ci au legătură cu relațiile de serviciu din INHGA care este o instituție publică.
Bărbieru ar vrea ca probă o înregistrare cu hărțuitorul dar cu acordul acestuia
În dreptul la replică trimis de INHGA, ni se explică faptul că înregistrarea audio prezentată de ziar este o probă inadmisibilă, deoarece s-ar fi făcut „fără acordul persoanei a cărei voce a făcut obiectul înregistrării”.
Așadar la INHGA nicio hărțuire sexuală nu ar putea fi probată vreodată pentru că admisibilă ar fi doar o înregistrare a hărțuitorului obținută cu acordul scris al acestuia.
Părtinirea conducerii INHGA este evidentă
Deși înregistrarea publicată de ziarul Curentul după ce INHGA a negat că ar fi avut loc vreodată hărțuirea sexuală arată că doamna cu care victima dialoghează consideră afirmațiile colegului de genul „Ce țâțici ai, ce ți-aș suge sfârcurile” drept glume și admite că faptele s-au petrecut așa cum le relatează victima. Ba mai mult din convorbire reiese că mai sunt și alte cazuri de hărțuire sexuală în instituție.
Însă deși are obligația de a conduce o anchetă efectivă și eficace în cazul unei plângeri de hărțuire sexulă, conducerea INHGA nu a considerat necesar măcar să ceară o explicație acestei doamne care să stabilească adevărul privind hărțuirea, clasificând înregistrarea drept indamisibilă, rezultând părtinirea evidentă a conducerii INHGA, care se comportă ca niște avocați ai adversarilor victimei din acest litigiu.
După ce acest caz a ieșit la iveală, am aflat noi și noi informații interesante despre relațiile de serviciu din INHGA. Vom reveni.
Nicolae Barbieru cercetat pentru abuzuri grosolane la A.B.A.MURES, pentru folosirea de materiale si forta de munca in interes personal, in loc sa fie dat pe mana DNA, golanul a fost iertat si ulterior promovat la ANAR, unde cu alta lichea RELU ADAM, a facut fel de fel de angajari ilegale, detasari de peroasoane incomode , afaceri cu balastierele si iazuri piscicole etc. Vorba aia cine se aseamana se aduna!! Dupa ce s-a facut definitiv de cacao, a fost mutat la INM<H Bucuresti , in loc de Institutul de mediu de la RACOVA ! Iar amicul lui promovat ulterior la Administratia Bazinala de Apa SIRET, mai aproape de casa la MOINESTI, de unde are 2 Dosare Penale pentru distrugerea S.C.PREST SERV S.A. MOINESTI!!