Acasă Dezvăluiri Pentru a-l înnobila pe Duda, Regele Mihai a recunoscut numele „al României”...

Pentru a-l înnobila pe Duda, Regele Mihai a recunoscut numele „al României” și pentru Prințul Paul

DISTRIBUIȚI

Regele Mihai e bătrân. Atât de bătrân încât și-a dezmoștenit propriul nepot pentru ca Radu Duda să poată fi rege; că dacă soțiile lui Carol I, Ferdinand și Carol al II-lea au fost regine, și soțul Margaretei va fi rege, doar că unul închipuit.
Acum că fostul europarlamentar, Sebastian Bodu a declanșat nebunia cu acordarea numelui  Al României prințului Paul, am făcut o scurtă incursiune în istoria numelor purtate de fosta familie regală. Totul a fost sobru și protocolar până când, în 2009,  Karl Friedrich de Hohenzollern, șeful Casei princiare de Hohenzollern a anunțat că: „Titlul de Hohenzollern al lui Radu Duda este o farsă“. Acesta a declarat că tatăl său care suferea în acel moment de demență i-a acordat lui Radu Duda titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen la începutul anului 1999, că acest titlu nu putea fi conferit, Casa de Hohenzollern nemaiavând căderea să acorde titluri nobiliare în actualul stat democratic german unde nu pot fi acordate decât titlurile de doctor sau de profesor, iar aceasta o face strict statul german, conferirea unui titlu nobiliar nemaifiind posibilă nici în Germania, nici în România. Acesta a mai declarat că membrii Casei pot conferi numele de Hohenzollern numai în cazul filiației, al unei adopţii sau al unei căsătorii. Având în vedere că Radu Duda s-a căsătorit în 1996 cu Margareta Hohenzollern, acesta putea să ia numele ei prin căsătorie dar fără titlul de principe.
Așadar, Regele Mihai l-a rugat pe șeful de atunci al Casei să-i dea acest titlu nobiliar lui Duda lucru care s-a întâmplat în 1999.
Și istoricul Dan Berindei, academician, explica în presa vremii: „Titlurile nobiliare se pot acorda numai de suverani “în exercițiul funcțiunii”, adică aflați pe tron, cel mai recent exemplu fiind cel spaniol, cand regele Juan Carlos a înnobilat-o pe Laeticia, soția prințului Felipe. În ceea ce privește istoria noastră recentă, a mai existat un caz similar: după căsătoria cu regele Carol al II-lea, Elena Lupescu a devenit… prințesa de Hohenzollern.
Rănit în orgoliul său regal, viitorul rege Radu Duda l-a determinat pe actualul rege Mihai ca în 10 mai 2011 să anunțe că au fost rupte toate legăturile, istorice şi dinastice, între Familia Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern și că niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice Şef al Casei Princiare de Hohenzollern.
Așadar pentru ca Radu Duda să nu rămână singurul neprincipe de Hohenzollern din familie, toți membrii familiei regale au fost văduviți de titlurile nobiliare europene, devenind astfel egalii actorului Duda.
Ba chiar și Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României au fost amendate prin excluderea particulelor „de Hohenzollern”, „de Hohenzollern-Sigmaringen” şi „de Hohenzollern-Veringen”, în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.

Dar iată ce mai scrie regele Mihai în decizia sa: „În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de «al (a) României».”

Așadar prin naștere, fiul lui Ferdinand, Carol al II-lea s-a numit Carol al lI-lea al României. La fel și toți urmașii lui: Carol Mircea Grigore fost Lambrino și Mihai fost Hohenzollern.
Decizia regelui Ferdinand invocată de regele Mihai în încercarea de a-l onorabiliza pe Duda se aplică, evident și primului născut al lui Carol al II-lea, Carol Mircea Grigore și copiilor acestuia.
Carol al II-lea s-a căsătorit pe ascuns, la Odessa, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, descendentă a unei vechi familii aristocratice, fiica generalului român Constantin Lambrino și a Euphrosinei Alcaz. Căsătoria a fost anulată la ordinul regelui Ferdinand de Tribunalul Ilfov, 4 luni mai târziu dar nu este anulată și de Biserica Ortodoxă Română. Relația celor doi foști soți a continuat și după un an și jumătate, în 1920, s-a născut Carol Mircea Grigore Lambrino, tatăl prințului Paul, pe linia paternă, fiind în mod evident Carol al III-lea.
La vârsta de 35 de ani, Carol Mircea Grigore este recunoscut de Tribunalul din Lisabona ca fiu al lui Carol al II-lea al României, decizie care este recunoscută imediat și de Tribunalul de Mare Instanță de la Paris și, în 2012, definitiv și irevocabil și de justiția română, după 21 de ani de procese. Carol Mircea Grigore era decedat de 6 ani și nu a mai putut să devină astfel Carol al III-lea al României.

Regele Mihai a reușit amânarea acestui proces de recunoaștere a fratelui său cu peste 10 ani după ce a cerut în 19 februarie 2002, Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie rejudecarea procesului, pe motiv că Tribunalul din Lisabona a greşit când a stabilit filiaţia legitimă a Prinţului Carol Mircea faţă de Carol al ll-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta.

Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu declara în 2005 că deși Carol al II-lea l-a recunoscut pe Carol Mircea ca fiu al său în mai multe scrisori, în Codul Civil romanesc de la începutul secolului nu exista noțiunea de recunoaștere a copilului de către tată printr-o declarație, ci numai de recunoaștere a copilului prin căsătorie. Dar iată că toate Tribunalele europene precum și ÎCCJ au recunoscut filiația pe baza scrisorilor.
Tot avocatul Vasiliu a vorbit în 2005 despre certificatul de naștere al lui Carol Mircea Grigore Al României: „nu știm cum s-a întâmplat asta. Există numele de familie „Al Romaniei”? Nu există. Pentru că la numele tatălui nu e trecut numele de familie. Este trecut doar prenumele: Carol al II-lea Al României. Cum se poate ca o porțiune din prenume să fie trecută la nume?”

Acum explicația a devenit probabil clară și pentru Vasiliu: decizia lui Ferdinand I din 1921 prin care toți membrii familiei regale se numesc „al României”. Așa că funcționarii de la Sectorul 1, au verificat probabil arhivele, au găsit Decizia la care face referire și Regele Mihai și au decis perfect logic că prenumele tatălui era Carol al II-lea și numele Al României. Dacă în decizia de la Lisabona tradusă cu apostilă ar fi fost trecut că se recunoaște filiația față de Carol al II-lea Al României Hohenzollern sau Carol al II-lea Al României Caraiman și nu față de Carol al II-lea Al României atunci, poate, i s-ar fi întocmit un certificat pe numele: Carol Mircea Grigore Hohenzollern sau Carol Mircea Grigore Caraiman.

Așadar funcționarii de la Sectorul 1 au aplicat schimbarea administrativă de nume conform literei j) „când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă”. Cum Carol al II-lea l-a recunoscut prin scrisorile certificate de Tribunalul din Lisabona și acesta murise deja de aproape 50 de ani, s-a aprobat schimbarea numelui lui Carol Mircea Grigore Lambrino în Carol Mircea Grigore Al României. Valabil și pentru Paul.

Așa că orgoliul lui Radu Duda ne-a explicat nouă, prin semnătura unchiului Mihai, cum a putut Paul Lambrino să devină Paul Al României: decizia lui Ferdinand din 1921.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.