Acasă Economia de Dreapta Europa la răscruce

Europa la răscruce

DISTRIBUIȚI

Astăzi am participat la dezbaterea inițiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Subiectul a fost unul de-a dreptul provocator: „Europa la răscruce”. Evenimentele de săptămâna trecută de la Bruxelles și decizia Curții Constituționale a Germaniei au adus multe clarificări în privința viitorului UE. Dar întrebarea pe care am ridicat-o astăzi în cadrul dezbaterii rămâne. Până acum se vorbea de o Europă în două viteze. Câte viteze are Europa astăzi?
UE s-a dovedit încăpățânată: fiecare punct de răscruce a fost un pas înainte în procesul de adâncire al integrării. De data aceasta ne pregătim pentru ultimii pași în finalizarea proiectului european. Devine tot mai plauzibil scenariul în care generația noastră va fi martoră a acestui eveniment. Liderii europeni doresc adâncirea integării europene: o uniune financiară, economică și politică. Acum se spune răspicat ceea ce se șoptea până nu demult. ?ê?£i mai mult decât atât, acum se trece la fapte. Comisia Europeană va prezenta până în 2014 un model de uniune în care nimeni nu va fi forțat să intre sau să rămână afară, dar viteza cu care se va realiza nu va fi dictată de cei mai lenți. Ideea de federație de state naționale nu mai pare un vis îndepărtat. Întrebarea este unde vrem să fie România. Înăuntru sau afară?
Creșterea disciplinei bugetare în cadrul UE este o necesitate, dar nu rezolvă problema lipsei de competitivitate. Sunt o susținătoare a intrării României în zona euro, dar fiecare în parte trebuie să conștientizăm că adoptarea monedei unice nu ne garantează succesul. Abia atunci când vom deveni competitivi, vom păși în ritmul celorlalte țări europene. Întrebarea este când vom reuși acest lucru. După cum ne atrage atenția Valentin Lazea când vorbește despre proiectul european, cea mai săracă țară la momentul adoptării euro, Estonia, avea un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 67% din media UE în anul 2011. În comparație cu țara baltică, România este abia la jumătatea mediei europene, cu un PIB/locuitor de doar 49% din media UE în anul 2011. Am câștigat doar 2 puncte procentuale față de anul trecut. În acest ritm, mai avem de așteptat peste 8 ani pentru a ajunge la nivelul la care a fost Estonia în momentul intrării în zona euro. Este doar unul dintre decalajele de competitivitate care ne aruncă departe în spatele UE. Din păcate, putem continua.
Dacă ne uităm la numărul de ore de muncă pe săptămână, suntem cei mai harnici din UE. Angajații cu normă întreagă au avut anul trecut cea mai lungă săptămână de lucru, de 41,3 ore, peste media UE de 39,7 ore, conform unui raport al Eurofond. Dar realitatea este că suntem la coada clasamentului productivității. Cu un nivel al productivității pe oră de 43% din media UE, suntem pe penultimul loc în UE.  
Degeaba avem acces la fonduri europene sau la finanțări cu dobânzi asemănătoare celorlalte state europene, dacă nu știm cum să le atragem și cum să le folosim: românii folosesc banii pentru consum, în timp ce nemții le folosesc pentru creșterea competitivității, adică pentru investiții și exporturi.
Pentru a ajunge la echilibru, Valentin Lazea atrage atenția că ajustarea trebuie să provină din ambele părți: mai mult consum din partea celor mai competitive țări și mai multe exporturi și investiții din partea celor mai puțin competitive. Practic, dezechilibrele vor persista dacă românul nu va ajunge să muncească asemenea nemților, iar nemții nu vor învăța să se distreze asemenea românilor.
Jose Barroso ne-a reamintit că trebuie să contribuim la creșterea competitivității UE fiind noi înșine competitivi. România se târăște ca melcul să prindă al doilea loc din coada clasamentelor europene. Nu mai putem bate pasul pe loc. Avem nevoie de viziune și de multă muncă. E timpul să ne gândim la viitor. Viitorul aparține celor mai creativi, mai inovatori, a celor care știu să se dezvolte ecologic. Trebuie să susținem inovația, dezvoltarea, cercetarea și educația.
Nemții și-au stabilit deja obiectivul strategic până în anul 2020: să aibă cea mai eficientă economie verde din UE. Cehii vor să devină al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare și inovare din Uniunea Europeană.
Efortul însă este de natură transpartinică. Ceea ce face diferența dintre țări sunt instituțiile. Națiunile prosperă atunci când acestea dezvoltă instituții politice și economice inclusive, care acționează în interes public, nu în interesul unui grup. Obiectivul pe care ni-l propunem trebuie dus la bun sfârșit indiferent de culoarea politică.
Pentru România, viziunea pe care am conturat-o împreună cu reprezentanții mediului privat, public și academic în cadrul întâlnirilor Consiliului Național de Competitivitate – CoNaCo este de a deveni inima creativității Europei. De aceea am propus inițierea unui proiect urban în București „Campus de creativitate Heart of Europe’s Creativity”, iar pentru 2018 organizarea unei „Expoziții europene a creativității”, care să permită cunoașterea reciprocă și stabilirea de parteneriate de afaceri cu companii notorii privind capacitățile de creativitate. Vi se prea mult prea entuziasta aceasta viziune? Mie nu, pentru ca cei care au reusit sa schimbe lumea au fost permanent acuzati de prea mult entuziasm.

Andreea Paul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.