Acasă Economia de Dreapta România are două performanțe: industriile creative și exodul creierelor

România are două performanțe: industriile creative și exodul creierelor

DISTRIBUIȚI

Soluții pragmatice pentru un stat împiedicat

În 23 octombrie am avut oportu­nitatea de a participa la un eveniment remarcabil din România: Forumul Internațional al industriilor creative și culturale, ca speaker în panelul „Rolul sectorului public“. Am întâlnit tineri cu mult potențial pentru viitorul României și profesioniști care doresc să îi sprijine. Acest forum este al doilea pas major din ceea ce avem de făcut de-acum înainte, după ce am pus pe masa guvernului PDL în anul 2011 avantajul competitiv al României în industriile creative, în proiectul meu de suflet: CoNaCo – Consiliul Național de Competitivitate. Organizatorii eveni­mentului sunt determinați să mă sprijine pentru a îmbunătăți pachetul de măsuri din primul act normativ dedicat industriilor creative, la care lucrez și pe care l-am supus pentru prima dată dezbaterii publice în cadrul acestui Forum. Le mulțumesc și vă aștept cu opinii pe toți cei ce au un plus de originalitate și pragmatism.
Prezentarea powerpoint pe care am susținut-o la „Forumul Internațional al industriilor creative și culturale“ poate fi găsită aici:

http://www.andreeapaul.ro/blog/wp-content/uploads/2013/10/Untitled.mp4

Ce se poate spune astăzi despre industriile creative din România?

Prea puține politici publice consistente și cu viziune. Prea puține acte administrative care să aibă în centrul lor omul, românul talentat, nu doar elita, ci omul extraordinar prin ceea ce face. România creativă are forță economică. Software, publicitate, arte, arhitectură, design etc. – industriile creative reprezintă 7% din PIB și generează a opta parte din exporturi. Sectorul este dominat în principal de persoane tinere, cu vârsta între 24 și 49 ani și cu grad ridicat și foarte ridicat de calificare. Revoluția digitală din ultimul deceniu a dezvoltat și a stimulat creativitatea și talentul într-un mod fără precedent, cu posibilități nelimitate. Însă, ca de obicei, industriile creative s-au descurcat pe cont propriu.
Performanțele de până acum ar trebui să creeze presiunea necesară pentru legi de încurajare sistemică și relaxare fiscală:
• Exporturile în domeniile industriilor creative au crescut în plină criză în România: în sectorul audio-vizualului s-au majorat de peste 4 ori, iar cele de servicii de arhitectură de aproape 2 ori în perioada 2008-2011.
• Firmele românești de IT sunt printre puținele care se internaționalizează. România este lider european în privința numărului de specialiști în IT. Suntem a cincea țară la nivel mondial din punct de vedere al conexiunii la Internet.
• Domeniul cinematografic ne-a adus premii la foc continuu. Reamintesc doar filmele din ultimii 2 ani: „Poziția copilului“ a lui Călin Peter Netzer care a câștigat Ursul de aur la Berlin, „După dealuri“ a lui Cristian Mungiu care a câștigat 3 premii la Cannes și „Toată lumea din familia noastră“ a lui Radu Jude care a câștigat 6 premii Gopo. Cu toate acestea, exporturile în domeniul producției de film sunt inexistente.
• Ionuț Budișteanu, în vârstă de doar 19 ani, a câștigat marele premiu al concursului Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF) din SUA pentru crearea unui model viabil de mașină low-cost fără șofer, pentru a preveni și diminua numărul de accidente rutiere. Recent, casa-evantai a profe­sorului ieșean Alexandru Stănilă a fost premiată cu medalia de aur la Salonul de Inventică din China, de anul acesta. În fiecare an adăugăm noi și noi exemple.
• Inițiativele locale au arătat că industriile creative pot fi sprijinite. Decizia stă în mâinile noastre. Asociația Cluj IT Cluster a lansat proiectul de dezvoltare urbană Cluj Innovation City dedicat dezvoltării proiectelor și tehnologiilor în domeniul IT. În 20 de ani, Clujul va fi un pol important al IT-ului mondial și va avea 20.000 de locuri de muncă noi.
Am lansat acum doi ani o provocare pentru țara noastră: România poate deveni inima creativității Europei până în anul 2020. Altfel, o altă industrie intră în concurență: exodul creierelor. Cea din urma a „performat“ mai abitir: ne-a aruncat de pe locul 102 în lume în anul 2008 pe locul 138 în prezent.
Clusterizarea industriilor creative este totodată soluția pe care am sugerat-o țărilor membre ale Inițiativei Central Europene la Budapesta, ocazie cu care am preluat președinția Comisiei Economice a ICE în septembrie anul acesta. Dacă ne ambiționăm, cele 18 țări ale ICE pot deveni un centru regional pivot de creativitate. Despre cooperarea internațio­nală vom discuta cu alta ocazie, după ce dăm oxigen și forță locală industriilor creative.
?ê?£ansa pe care o avem astăzi de a investi în industriile creative este uriașă. Timpul pierdut e bun pierdut. Doar 3 argumente aduc acum:
În primul rând, crizele au stimulat creativitatea și inovarea și au generat cele mai mari transformări din istoria lumii. În SUA, în vremea Marii Depresiuni, mai mult de 20 milioane de locuri de muncă au fost adăugate economiei prin dezvoltarea creativității nu numai în artă sau cultură, ci și în știință și tehnologie. ?ê?£i Europa știe asta, iar pentru anii 2014-2020 vor fi fonduri europene semnifi­cative alocate. Ne putem baza pe industriile creative ca soluție pentru crearea de noi locuri de muncă. Avem atuul creativității în structura ADN a națiunii noastre. Nu trebuie să o importăm. Sistemul de învățământ are obligația de a se reseta pentru a cultiva aptitudinile tinerilor noștri.
În al doilea rând, România are o oportunitate de creștere economică semnificativă, dată de consumul tot mai ridicat de servicii de internet. Până în anul 2018 contribuția broadband în economie se poate dubla, ajungând la 5% din PIB, echivalentul a 8 miliarde de euro, spun actorii principali de pe piață.
În al treilea rând, parte a succesului economic al Germaniei stă pe investiția anuală în cercetare-dezvoltare-inovare, echivalentă cu jumătate din PIB-ul României. Nu îi vom putea degrabă depăși. În industriile creative însă putem, pentru că ele se centrează pe oameni, nu doar pe tehnologie. Avem obligația de a ne poziționa într-un domeniu, cel puțin, ca fiind ‘cei mai buni’. Am acest orgoliu justificat. Avem oameni valoroși.
Pachetul de măsuri pe care l-am gândit pentru sectorul industriilor crea­tive, pe care îl supun dezbaterii publice și aici, se axează pe următoarele direcții:
1. Adoptarea unei definiții si clasificarea clară a industriilor creative din România, inclusiv in codul CAEN, pentru a putea fi anual monitorizate de Guvern într-un raport special dedicat lor.
Tendințele din economiile avansate, precum Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia și Franța indică o puternică orientare pe industriile creative ca mijloc de creștere economică. În Marea Britanie, încă din anul 1997, Departamentul pentru Cultură, Media și Sport al guvernului Blair crea un nou super-sector industrial pe baza a treisprezece sectoare deja existente, de la publicitate la artele spectacolului, dar cel mai interesant era cel de-al 13-lea: sectorul ‘și altele’, recunoscând potențialul economic remarcabil al ideilor originale care pot apărea în toate domeniile.
2. Includerea în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) a ocupațiilor specifice zonei industriilor creative și recunoașterea lor ca atare.
3. Înființarea unui Consiliu Sectorial pentru Industrii Creative, care să reprezinte vocea industriilor creative din România într-o viziune unitară în relație cu instituțiile statului.
• Consiliul va fi responsabil cu definirea standardelor profesionale, a strategiilor de protecție a drepturilor de autor și a proprietății intelectuale, a politicilor fiscale, educative și de formare profesionala în industriile creative.
• Consiliul va fi alcătuit din reprezentanți din fiecare domeniu ai industriilor creative din România, experți din mediul public și ONG-uri care activează în domeniul industriilor creative.
4. Crearea unui brand sectorial pentru aceste industrii, care să fie promovat în Strategia Naționala de Export a României și cu care industriile românești intră în competiția globală.
5. Programe publice și măsuri explicite de sprijin pentru PFA-uri, întreprinderile mici și mijlocii active în industriile creative:

a) Scutiri fiscale pentru industriile creative
Cui se adresează?
• Companii care activează în domeniul industriilor creative.
Cum funcționează?
• Companiile beneficiază de scutirea la plata CAS pentru fiecare loc de muncă nou creat pe o perioadă de 3 ani. Beneficiarii nu își vor putea diminua artificial numărul de locuri de muncă din companie.
• Programul se poate desfășura online: compania va face dovada on-line a angajării unui nou salariat și va fi înscrisă în baza de date special concepută a companiilor scutite de plata CAS.
• Măsura nu presupune efort bugetar. Din contră, crearea de noi locuri de muncă va conduce la creșterea veniturilor din impozitele pe venit și pe profit.

b) Programul „Stimularea dezvoltării start-up-urilor în industriile creative“
Cui se adresează?
• Antreprenori care doresc să își des­chidă o afacere în domeniul industriilor creative.
Cum funcționează?
• Înființarea unor Centre de consultanță gratuită pentru antreprenorii care vor să pornească o afacere în domeniul industriilor creative (suport pentru elaborarea planului de afaceri și a strategiilor viitoare, gestionarea unei afaceri, identificarea de parteneri, de surse de finanțare, protejarea drepturilor de autor și de proprietate intelectuala etc.).
• Centrele de consultanță gratuită vor fi realizate de către beneficiarii care obțin fonduri prin POSDRU pentru servicii de consultanță sau consiliere.
• Acești furnizori de formare vor avea obligația de a organiza o sesiune de consultanță pentru antreprenorii din industriile creative puțin o dată pe an.

c) Programul „Capitaluri de risc pentru industriile creative“
Cui se adresează?
• Companii care activează în domeniul industriilor creative.
Cum funcționează?
• Compania propune ideea de dezvoltare a afacerii unui administrator de fonduri cu capital de risc.
• În cazul în care acesta acceptă ideea și decide să investească în companie, statul oferă ca sprijin scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioadă de un an pentru PFA și trei ani pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Aceasta este perspectiva pe care o propun pentru sprijinirea industriilor creative.
Vă provoc însă la un dialog consistent pe această temă. Orice propunere suplimentară este binevenită! Vă provoc să creăm în loc să aruncăm cu pietre sau să distrugem. Care sunt soluțiile dumneavoastră?

Andreea PAUL
Prim-vicepreședinta PDL
Deputat de Țara Oașului, Satu Mare
Comisia de Buget-Finanțe
Lector univ. dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE
E-mail: andreea_vass@yahoo.com
Website personal: www.andreeapaul.ro
Facebook: http://www.facebook.com/andreea.vass

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.