Acasă Economic-Financiar Abonament guvernamental de sase miliarde pentru Combinatul Resita

Abonament guvernamental de sase miliarde pentru Combinatul Resita

DISTRIBUIȚI

La exact o luna de cand guvernul a efectuat ultimul virament pentru Combinatul Siderurgic Resita (CSR) pentru plata salariilor, cele sase miliarde de lei reusind sa asigure in prag de Praga linistea necesara primirii in NATO, cabinetul Nastase continua aceeasi politica a sponsorizarii industriei siderurgice resitene. In ultima zi a saptamanii trecute, alte sase miliarde din buzunarul contribuabilului au poposit in conturile celebrului combinat, care reuseste, de ceva vreme, sa revolutioneze regulile economiei: o intreprindere privata la care salariile sa fie lunar platite de catre stat. Sarabanda ajutoarelor sociale date de guvern are deja un an vechime. Practic, salariile mascate platite de stat angajatilor combinatului privatizat deja au ajuns sa faca o gaura in buget de peste 80 miliarde de lei.


Serviciu de permanenta: sase miliarde

In sedinta de saptamana trecuta, executivul a aprobat alocarea a inca sase miliarde de lei din fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului pe anul 2002 pentru suplimentarea bugetului Consiliului Local al municipiului Resita. Dupa ce, la inceputurile crizei resitene, guvernul acorda bani direct angajatilor combinatului, circuitul banilor a devenit in ultimele doua-trei luni mascat de ochii lumii: ei pleaca de la bugetul de stat direct spre bugetul local, de unde sunt distribuiti acelorasi siderurgisti aflati in permanenta nemultumire.

Investitorul american -strategic- Noble Ventures, care a castigat in 2000 licitatia organizata de defunctul FPS pentru pachetul majoritar de actiuni, nu si-a onorat nici pe departe obligatiile asumate prin contractul de privatizare. Imediat dupa privatizare, Noble Ventures ar fi trebuit sa procedeze la o majorare de capital de cinci milioane de dolari si sa aduca un capital de lucru de 10 milioane. Nemaipunand la socoteala investitiile de 11,5 milioane de dolari, care aveau ca scadenta 5 iunie 2001. La acestea se adauga un credit extern de 35 milioane de dolari, contractat, cu garantia statului, de CSR pentru modernizarea cuptorului electric, credit care ar fi trebuit rambursat pana pe 15 septembrie 2001. Absolut nici un banisor din promisiunile facute de americani nu a fost mirosit de resiteni. Mai mult, noul proprietar s-a dovedit incapabil sa plateasca chiar si salariile muncitorilor, fapt care a determinat izbucnirea de manifestari greviste, unele chiar insotite de agresarea fizica a conducerii.

Pomeni peste pomeni

Indiferent de guvernare, investitorii americani de la Resita au beneficiat de o clementa rara din partea autoritatilor romane.

Dupa o lunga serie de amenintari din partea ministrului Ovidiu Musetescu cu rezolutionarea contractului de privatizare, tonul acestuia a coborat brusc, o data cu introducerea de catre americani a unui proces la Curtea de Arbitraj International de la Washington, prin care i se cerea statului roman despagubiri in valoare de 200 milioane de dolari. La data de 24 mai 2001, guvernul emite o ordonanta prin care reesalona, pe o durata de cinci ani, datorii de 70 milioane de dolari ale CSR si anula penalitatile aferente acestora. In contractul de privatizare era stipulat ca, in cazul in care se va produce acest fel de amnistie fiscala, investitorul va trebui sa plateasca statului inca doua milioane de dolari. Cum Noble Ventures nu dispunea de acesti bani, reprezentantii companiei americane au preferat sa nu semneze nici un protocol de reesalonare a datoriilor cu nici unul dintre creditori. In acest fel, ordonanta de guvern a ramas inoperanta, iar datoriile combinatului, la aceeasi valoare-record de peste 100 milioane de dolari.

Jumatate din anul 2001, combinatul s-a aflat in reorganizare judiciara, solutie la care s-a renuntat insa dupa ce Noble Ventures a reusit sa convinga autoritatile romane cu promisiunea ca va aduce bani la Resita si va relua productia. Promisiune care a ramas o simpla vorba in vant, ca de altfel si cea a dlui Musetescu, potrivit careia BCR ar fi urmat sa acorde intreprinderii de pe malurile Barzavei un credit de 15 milioane de dolari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.