Acasă Economic-Financiar Campanie de protejare a marcilor traditionale

Campanie de protejare a marcilor traditionale

DISTRIBUIȚI

Se produc artizanal, in cantitati de maximum 3-4 tone pe saptamana, si sunt apreciati mai ales de cunoscatori. Carnatii de Plescoi, pentru ca despre celebrii carnati este vorba, fac obiectul unei noi campanii. De aceasta data nu e vorba doar de o campanie de popularizare, ci de una de protejare a -marcii- impotriva productiei industriale. Reprezentantii presei, ai societatii civile, dar si alte organizatii economice sunt chemati sa se alature unei campanii nationale de protejare a produselor traditionale. Pe lista initiatorilor acestei actiuni vor intra, in curand, si carnatii de capra de Virsli – din zona Brad-Vata, -Placinta creata- de la Dej, -branza usturoaie- din muntii Vrancei, dar si alte bunatati traditionale.


-<Revolutia Plescoi> este, de fapt, o actiune pasnica de comunicare, menita sa identifice, sa protejeze si sa promoveze la nivel national produsele alimentare traditionale. Va fi o revolutie ale carei arme sunt: cuvantul, furculita si cutitul, si care vrea sa protejeze si sa puna in valoare <mostenirea Romaniei profunde>-, ne-a declarat Cezar Ioan, unul dintre intiatorii proiectului.

Initiatorii isi propun sa protejeze de efectele industrializarii nu numai carnatii de Plescoi, ci sa identifice si alte produse traditionale care au nevoie de protectie. Miscari similare exista si in Europa, in Franta sau Italia, de pilda, anumite tipuri de branzeturi producandu-se exclusiv intr-o singura regiune, recunoscuta pentru acest lucru.

Exista, in acest moment, posibilitatea ca retetele traditionale sa se piarda, deoarece micii producatori nu au acces la piata, dar si pericolul ca unele sa fie preluate in productie de gigantii industriali, fara respectarea retetelor si a traditiei, fiind transformate dintr-un produs artizanal, cu o bogata incarcatura locala, in produse de larg consum.

Aceasta ar insemna inca o lovitura data turismului din zonele care au de promovat asemenea produse traditionale si, in general, intregii economii a acestor zone.

Protectie interna si internationala

Concret, acestia isi propun sa demareze o campanie de informare a publicului larg asupra existentei acestor produse, dar si o campanie de informari si intalniri intre micii producatori cu reprezentantii organismelor statului care au abilitati pe linia protejarii produselor traditionale, cu reprezentatii industriei turistice etc.

In cel mult doua saptamani, tema carnatilor de Plescoi va fi dezbatuta in cadrul unei intalniri organizate la Buzau, la care vor participa mai multi factori de decizie. Pe viitor, a fost planuit si un targ national al produselor alimentare traditionale. Initiatorii campaniei au identificat pana acum aproximativ 30 de produse traditionale diferite, printre care branzeturi, carnati si mezeluri, placinte traditionale etc. – care s-ar putea bucura de campanii similare.

Pe plan international, initiativa va fi afiliata miscarii -Slow Food- – care are sediul principal in Italia si care numara peste 80.000 de membri. Fodata in 1986, aceasta asociatie internationala promoveaza cultura vinului si mancarurilor si apara bio-diversitatea in aceste domenii, opunandu-se standardizarii gusturilor.

Autoritatile de la Bucuresti au depus, in mai multe randuri, pe masa Bruxelles-ului, liste intregi de produse alimentare pentru a le proteja, dupa aderarea la Uniunea Europeana si pentru a le putea vinde si dupa 2007 pe piata comunitara. In prezent, ultima lista – trimisa in martie – cuprinde peste 400 de produse alimentare, alcoolice si vinuri, cu indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania.

Legenda

Carnatii de Plescoi sunt purtatori de legenda. Intr-una dintre ele – conform site-ului www.plescoi.ro – chiar imparatul Napoleon a fost incantat de carnatii simpli de casa, din oaie, iuti, uscati si afumati, produsi in gospodariile de pe Valea Buzaului. A doua istorie, care pare ceva mai credibila, spune ca reteta carnatilor apartine zarzavagiilor sarbi, care s-au stabilit in zona in secolul al XIX-lea si care, nemultumiti de gustul carnii de oaie din regiune, mult diferit de cel de-acasa, ar fi decis sa-si condimenteze foarte puternic carnatii, sa-i afume si sa-i usuce pana la consistenta unor bucati de lemn, pentru a-i putea manca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.