Acasă Economic-Financiar Investitiile Kvaerner la IMGB, amanate la calendele grecesti

Investitiile Kvaerner la IMGB, amanate la calendele grecesti

DISTRIBUIȚI

Ziua de 17 decembrie 1997 a fost, pentru conducerea Fondului Proprietatii de Stat, prilejul unui adanc suspin de usurare. Motivul – semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni al Intreprinderii de Masini Grele Bucuresti (IMGB). Pretul de vanzare era foarte bun (25 milioane de dolari), plus un volum de investitii pe masura (39,07 milioane dolari SUA). Iar cumparatorul, nimeni altcineva decat Kvaerner ASA – concern norvegian dintre primele din lume in domeniu. Trei factori intruniti pentru un supravietuirea si dezvoltarea IMGB – intreprindere-etalon a industriei grele romanesti. Timpul si -bunavointa- autoritatilor au infirmat in mare parte asteptarile.


De doua ori 60%

Contractul de privatizare, semnat in conditiile de mai sus, avea o -gaura neagra-, aceasta fiind problema datoriilor istorice ale IMGB: -Problema vechilor datorii existente ale Societatii (n.r. – IMGB) catre Bugetele Publice si alti creditori e un obstacol substantial pentru semnarea acestui contract-. Chestiunea se cerea solutionata printr-o hotarare de guvern care sa aprobe FPS negocierea anumitor conditii prin care sa se pastreze drept convenabila pentru partea norvegiana cumpararea pachetului de 90% din actiunile IMGB. Pentru realizarea acestui deziderat s-a dat si un termen (1 februarie 1998), -in caz contrar acest contract va inceta-. Hotararea de guvern a intarziat insa, fiind necesare doua acte aditionale la contract, prin care termenul de mai sus a fost prelungit, initial pentru 1 martie, ulterior pentru 10 martie 1998. Faptul s-a produs in cele din urma la 9 martie 1998, cand Victor Ciorbea a acordat FPS un mandat de negociere care a trebuit insa completat, printr-o alta HG, de catre Radu Vasile, succesorul la conducerea guvernului. Mandatul definitiv, aprobat de executiv in sedinta din 2 iunie 1998, a fost pus in practica la 4 iunie 1998, cand anumiti parametri contractuali au fost modificati.

Prima modificare substantiala a contractului a fost cea a pretului. Dupa cum am aratat mai sus, norvegienii trebuia sa plateasca 25 milioane de dolari SUA (2,51 dolari/actiune), din care – potrivit legislatiei in vigoare la acea data – urmau sa primeasca inapoi 60%. Dar, prin Actul Aditional nr. 3 -s-a convenit- ca pretul sa fie redus cu cele 15 milioane de dolari (60% din cele 25 de milioane convenite in contract), suma fiind -transferata-, scriptic, ca -supliment- de investitii. Pretul a fost redus in acest mod la numai 10 milioane de dolari, dar nu s-a oprit aici. Din acea suma, 8,75 milioane de dolari au fost distribuite pentru achitarea datoriilor, astfel ca -pretul corect- a fost, in cele din urma, 1,25 milioane USD minus (din nou!) 60% pentru investitii (?!). Fapt care genereaza o intrebare legitima: in ce masura -redistribuirea- pretului ar fi modificat punctajul la momentul identificarii Kvaerner ASA drept -castigatoare- a IMGB, in competitia cu Atchinson Castings din SUA?

Imprumuturi sau investitii?

Problema investitiilor de efectuat in IMGB pare ca a fost si ea -rezolvata- printr-un alt Act Aditional (nr. 5) -convenit- in urma cu un an. Pana la acest act, investitile planificate de actionarul majoritar erau bine specificate (infrastructura, mediu, utilaje etc…). Insa Actul Aditional respectiv a anihilat -de comun acord- planificarea convenita prin contract si actele aditionale. Cele 54 milioane de dolari stipulate ca investitii pentru restructurare-modernizare au fost asimilate cu imprumuturile acordate de grupul Kvaerner catre Kvaerner – IMGB. -Partile convin sa modifice Contractul astfel: (…) Art. 2 Renuntarea la nominalizarea obiectivelor de investitii-, acestea fiind aruncate toate in aceeasi oala a -ciorbei- privatizarii.

Kvaerner sustine -prematur- ca si-a facut temele

Roar Endung, directorul general al Kvaerner IMGB, ne-a declarat ca in acest mod si la acest moment ar fi acoperite circa 90% din investitiile asumate, volumul imprumuturilor primite de Kvaerner IMGB ridicandu-se la aproximativ 50 milioane dolari SUA. Fapt neadevarat, insa, deoarece imprumuturile nu pot fi considerate investitii pana la majorarea capitalului social al societatii cu valoarea acestora, ceea ce inca nu s-a intamplat. S-au realizat insa, pana in prezent, numeroase disponibilizari: numarul salariatilor scazand, de la 2.630, in urma cu cinci ani, la circa 600, in prezent. Cei ramasi se tem ca -programul- in cauza nu s-a terminat: -In prezent, conducerea continua politica de diminuare a numarului de personal, fara a realiza investitiile care le-au angajat prin contractul de vanzare-cumparare. Acest nou program de restructurare va distruge definitiv si irevocabil societatea, iar noi vom lupta cu toate mijloacele impotriva acestui lucru-, afirma Alexandru Voicu, presedintele sindicatului independent -Dreptatea-, din cadrul Kvaerner IMGB.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.