Ministerul Finanţelor, într-o estimare care va fi precizată ulterior, consideră că în acest an Romania va absorbi circa 2,26 miliarde de euro din fonduri externe nerambursabile provenite din UE, cu circa 1 miliard de euro mai mult ca anul trecut. Această sumă reprezintă aproximativ 2,1% din PIB, respectiv 5,89% din totalul veniturilor la bugetul consolidat al statului. Pe de altă parte, contribuţia Romaniei pentru finanţarea bugetului comunitar se va situa în 2007 la circa 1,12 miliarde de euro. La fel de interesante sunt şi estimările privind evoluţia, respectiv contribuţia unor ramuri economice la buget.
Am putea spune, pe un ton maliţios, că la acest capitol nu caştigăm nimic. În realitate, pentru acest an, Romaniei îi sunt repartizate de către Comisia Europeană cel puţin 2,73 miliarde de euro, din care 0,53 miliarde provin din continuarea programelor Phare, ISPA şi Sapard, 0,89 miliarde din fondurile pentru politică agricolă şi circa 1,33 miliarde din fonduri structurale şi de coeziune. Practic, dacă autorităţile îndrituite şi-ar fi făcut la timp temele, puteau crea premisa absorţiei, doar în acest an, a circa 9,6 miliarde de lei, faţă de 7,9 miliarde cat se estimează. Cercetand datele statistice, rezultă că, cel puţin teoretic, există pericolul ca mulţi ani de la aderare Romania să absoarbă, în sumă netă, mai puţini bani din fondurile UE decat în perioada de preaderare, dacă se scade din totalul intrărilor contribuţia la bugetul comunitar. Totuşi, în ansamblu, se estimează o creştere a veniturilor bugetare cu 25,8 miliarde de lei, echivalentul a 7,6 miliarde de euro, fondurile europene estimate a fi absorbite reprezentand circa 30% din această creştere.
Modificare structurală
Ministerul de Finanţe, spre deosebire de alte instituţii sau analişti, consideră că în primul an de integrare, formarea brută de capital fix va creşte cu 11,5%, în condiţiile în care cererea internă, în ansamblu, va creşte doar cu 7,9%. Mai mult, analiştii ministerului cred că există chiar premisele modificării scenariului de dezvoltare, care ar conduce la modificarea structurii de utilizare a PIB în favoarea acumulării. Totuşi, consumul individual, în această proiecţie, va creşte cu o rată de circa 7,5%, mai mică decat cea înregistrată anul trecut – 8,9%. El îşi va menţine şi accentua evoluţia crescătoare, mai accentuată decat cea a consumului colectiv efectiv al administraţiei publice, estimată pentru anul în curs la doar 3,5%.
În ceea ce priveşte modificările procentuale ale contribuţiilor la PIB, proiecţia indică o creştere cu 4,8% în cazul industriei, cu 3% în cazul agriculturii, cu 12% în cazul construcţiilor şi cu 7,1% în cazul serviciilor. Trebuie să amintim faptul că agricultura a avut anul trecut o contribuţie de 1,5% la creşterea PIB, la care a ajuns după dezastrul de -13,9% din 2005. Făcand o medie ponderată, ar rezulta în final o creştere medie a PIB pe acest an de 6,4%. Dar dintre cele patru ramuri, doar serviciile, lucru aparent surprinzător, vor cunoaşte în raport cu anul trecut o scădere, fiind creditate cu 6,5%, faţă de 8,1%, în anul trecut. Însă, per ansamblu, serviciile vor rămane şi în acest an principalul generator de valoare adăugată brută, cu 48,7% din PIB. Ponderea industriei va creşte cu 0,2%, estimandu-se că va ajunge la 25,1%, în timp ce construcţiile îşi vor spori ponderea cu 7,5%. Agricultura nu va însuma decat 7,6%. Astfel, şi în acest an, sectorul terţiar rămane principalul furnizor de valoare adăugată în Romania primului an de integrare.
Finanţele estimează la finalul acestui an un deficit de cont curent de 9,3 miliarde de euro, cu 0,7 miliarde de euro inferior celui estimat, spre exemplu, de Comisia Naţională de Prognoză, fiind creditat cu 8,6% din PIB, faţă de 9,2% anul trecut. Şi Ministerul Finanţelor mizează pe sustenabilitatea deficitului de cont curent tot pe investiţiile directe, transferurile de capital şi pe investiţiile de portofoliu.
