August – cea mai nefastă lună pentru ruși

Rușii, greu încercați de incendiile care devastează țara de aproape două luni, au comemorat joi zece ani de la tragedia submarinului nuclear Kursk, când 118 oameni și-au pierdut viața pe fundul Mării Barents, un eveniment ce a deschis parcă seria unor întâmplări nefaste care au loc în august. Aproximativ 150 de rude și prieteni ai marinarilor morți în Marea Barents în august 2000 s-au adunat joi la Sankt Petersburg, în catedrala Sfântul Nicolae, pentru o slujbă de pomenire. Explozia submarinului nuclear Kursk rămâne cel mai grav dezastru din istoria flotei rusești, accidentul petrecându-se în timpul unei exercițiu al Flotei Mării Nordului. Potrivit explicației oficiale, explozia accidentală a unei topile, din cauza unei scurgeri de hidrogen, a antrenat detonarea mai multor torpile. Submarinul s-a scufundat la peste 100 de metri adâncime, în apropiere de Strâmtoarea Kola. Echipajul ar fi murit în următoarele 7-8 ore după explozie, dar unele surse spun că din submarin s-au auzit zgomote timp de încă două zile.Accidentul rămâne extrem de controversat, iar autoritățile au fost bănuite că au vrut să ascundă adevărul, au fost criticate că au refuzat ajutorul străin și că au răspuns extrem de greu în această criză. Procedurile penale împotriva comandanților forțelor navele ale Rusiei au fost oprite înainte de a se împlini un an de la tragedie, iar familiile victimelor au primit fiecare 720.000 de ruble (29.000 de euro). Unele familii au continuat să caute răspunsuri, adresându-se chiar și Curții Europene a Drepturilor Omului și cerând redeschiderea anchetei, dar au renunțat din lipsă de mijloace financiare. Raportul final al comisiei guvernamentale este în bună parte top secret. Întrebat, în septembrie 2000, ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk, președintele de atunci, Vladimir Putin, a spus doar atât: “S-a scufundat”.Tragedia s-a petrecut într-o sâmbătă dimineață, când seismologii au înregistrat două explozii submarine în Marea Barents, la nord-est de Murmansk. Operațiunile de căutare a submarinului K-141 Kursk, una dintre cele mai moderne nave ale flotei ruse, nu au fost lansate însă decât 12 ore mai târziu. Eforturile ruse de salvare au eșuat în cele din urmă, din cauza lipsei echipamentului adecvat. Din dorința de a păstra secretul asupra unei grave întâmplări, conducătorii ruși nu au spus nimic despre ce s-a petrecut la bordul Kursk decât două zile mai târziu. Rudelor marinarilor nu li s-a spus nimic sau chiar li s-a comunicat că echipajul este bine. Temându-se de spionaj, Rusia a respins inițial oferta de ajutor venită din partea altor state, dar în cele din urmă a acceptat asistența din partea Norvegiei și Marii Britanii. Pe monumentul de granit ridicat în memoria celor care au pierit în acest dezastru sunt gravate următoarele cuvinte: “Nu disperați”. Este un citat dintr-un bilet lăsat de căpitanul Dmitri Kolesnikov, scris în timp ce se afla prins într-unul dintre compartimentele submarinului. Unii au început de atunci să privească lucrurile fatalist, crezând că un blestem atinge Rusia în fiecare an, în luna august. Tragedii după tragedii în luna august în Rusia August 2000 a fost o lună a încercărilor pentru ruși. La 8 august avusese loc un atentat în Piața Pușkin, din centrul Rusiei, soldat cu 13 morți și 120 de răniți. La câteva zile, la 12 august, s-a întâmplat tragedia de pe Kursk, iar peste două săptămâni, la 27 august, un incendiu a distrus turnul televiziunii Ostankino, unul dintre cele mai înalte din lume (540 de metri), un simbol al Moscovei. În 2010, purgatoriul Rusiei au fost incendiile provocate de temperaturile anormal de ridicate. Sunt 53 de morți, oficial, dar rata mortalității, numai la Moscova, s-a dublat din cauza afecțiunilor cardio-respiratorii, agravate de poluarea cu monoxid de carbon și de căldura excesivă. Anul trecut, cam pe la mijlocul lunii august, la interval de numai două zile, au avut loc trei catastrofe: un accident fără precedent într-o hidrocentrală din Siberia, soldat cu 75 de morți, un violent atentat sinucigaș în Caucaz, în Ingușetia, și coliziunea mortală în plin zbor a două avioane de vânătoare din înzestrarea de elită a țării. Aceste evenimente urmau unei serii de accidente rutiere soldate cu mulți morți și se adaugau eșecului stânjenitor înregistrat de armata rusă în lansarea prototipului său de rachetă intercontinentală Bulava, fără a mai pune la socoteală bilanțul zilnic al asasinatelor din Caucaz. De altfel, cotidianul apropiat puterii Izvestia sugera anul trecut cu umor să fie eliminată luna august din calendar.  Cu doi ani în urmă, în 2008, primele zile din august au readus în Europa spectrul unui război în toată regula. Sub pretextul că apără cetățenii ruși din regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud, armata rusă a intervenit în Georgia la 8 august 2008, ostilitățile armate între cele două țări încheindu-se după cinci zile, grație unui armistițiu negociat de Franța. La 24 august, în 2004, două atentate împotriva unor avioane de linie ruse au luat viața a 90 de persoane.  Cu doi ani mai înainte, tot în august, o tornadă care a urmat unor inundații puternice s-a produs pe litoralul Mării Negre și a provocat moartea a 60 de ruși.August stârnește însă amintiri neplăcute rușilor și înainte de tragediei de pe Kursk, din 2000. În august 1999 s-a declanșat al doilea război din Cecenia, în august 1998 a avut loc puternica devalorizare a rublei și prăbușirea piețelor financiare, care a provocat ruina a zeci de bănci și a zeci de mii de deponenți. Și tot de august (19-21) se leagă și tentativa de lovitură de stat din 1991, când comuniștii conservatori au încercat să-l înlăture pe Mihail Gorbaciov, ceea ce a grăbit disoluția Uniunii Sovietice, patru luni mai târziu.