Membrii Comisiei Europene au purtat discutii privind modificarea actualului format al directivelor privind programul de munca, incercand sa limiteze perioada de timp petrecuta de angajatii europeni la serviciu.
Pare a fi o veste buna, daca e sa luam in considerare ca cetatenii europeni vor beneficia de mai mult timp liber si de maximum 48 de ore de munca saptamanal. Propunerea nu suna la fel de tentant pentru opozantii ei, in special britanicii, care considera ca initiativa va avea un impact negativ asupra dezvoltarii economice si va spori birocratia.
Si, daca tot veni vorba de birocratie, un raport publicat de Curtea Europeana de Audit (ECA) anunta -disparitia- a circa trei miliarde de euro in perioada cuprinsa intre anii 1971-2002, suma ramasa neacoperita din cauza deficientelor inregistrate atat in statele membre, cat si in cadrul Comisiei. Banii s-au -pierdut- in plati ilicite in domeniul agriculturii.
Federatia sindicatelor britanice se opune vehement propunerii Comisiei de a reduce numarul orelor de munca, dat fiind ca noile reglementari ar limita dreptul lucratorilor la optiunea personala, precum si capacitatea de negociere cu angajatorii. In plus, salariile si programul vor necesita reinnoiri anuale si nu la fiecare patru luni, asa cum se obisnuieste in prezent. In acelasi timp, muncitorii nu vor mai putea pune conditii inainte de angajare sau in perioadele de proba.
Executivul britanic s-a plans ca legislatia ar aduce un deficit de miliarde de lire sterline anual mediului de afaceri, iar piata muncii ar deveni din ce in ce mai putin flexibila. Intr-o scrisoare adresata Comisiei, liderul sindical britanic, Brendan Barber, contrazice lamentarile executivului, mentionand ca -circa patru milioane de cetateni ai Marii Britanii muncesc peste 48 de ore saptamanal-, iar daca nu vor fi luate masuri cat mai curand, tensiunile dintre sindicate si guvern ar putea duce la diminuarea substantiala a productivitatii.
Desi propunerea Comisiei va trebui sa treaca mai intai de votul legislativului, executivul comunitar spera ca va fi ratificata, dat fiind ca ea nu vine decat in sprijinul cetatenilor carora un numar mare de ore petrecute la locul de munca nu le aduce neaparat un salariu mai bun.
Sa fie oare -oboseala- acumulata in timpul unui program de munca prelungit vinovata pentru frauda fiscala de care este acuzata Comisia de catre ECA? Probabil ca nu, cu atat mai mult cu cat discrepantele intre raporturile nationale si cele ale executivului comunitar in cadrul CAP( politica agricola comuna) au necesitat un spirit destul de ager. Spre exemplu, cand sunt descoperite plati frauduloase sau neregulamentare, care depasesc 4.000 de euro, statele membre sunt obligate sa anunte Comisia si sa incerce sa justifice deficitul. Daca sumele raman neacoperite, iar tarile responsabile fac dovada ca greseala nu le apartine, atunci costurile sunt suportate de Uniunea Europeana. In conditiile de fata, raportul ECA arunca vina pe umerii executivului comunitar pentru lipsa celor trei miliarde de euro.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
