
Un nou subiect face vâlvă în rândul opiniei publice din China, și anume necesitatea de a muta capitala țării, orașul Beijing, care este tot mai asaltat de furtunile de nisip din deșertul Gobi și afectat, totodată, de o lipsă acută de apă.
Problema a reintrat în atenția publică odată cu apariția unui studiu intitulat „Raport privind transferarea capitalei Chinei“, publicat de doi specialiști chinezi, Qin Fazhang și Hu Xingdou. „Beijingul și-a îndeplinit misiunea istorică. A venit vremea pentru o nouă capitală“, susțin Fazhang și Xingdou.
Studiul, care a fost postat pe Internet, a declanșat o amplă dezbatere între cei care sunt pro și cei care sunt contra unei hotărâri în acest sens.
Cu o populație fabuloasă de 20 de milioane de locuitori, Beijingul are foarte multe probleme. Acest lucru i-a determinat pe susținătorii ideii de strămutare a capitalei să susțină că viața în această metropolă chineză a devenit dificilă, cu atât mai mult cu cât nevoia primordială de apă a cetățenilor nu poate fi satisfăcută de autorități.
Un alt argument care întărește ideea de necesitate a mutării capitalei chineze este acela că deșertul pândește, iar străzile sunt tot mai prăfuite. Cei care vor să se mute din Beijing susțin că orașul este foarte poluat, suprapopulat și asediat de trafic.
Autorii studiului au propus și o variantă pentru noua capitală a Chinei, și anume orașul Nanyang, aflat la granița cu patru provincii – Henan, Hunan, Sichuan și Shaanxi. Aceștia spun că orașul este perfect din punct de vedere geopolitic, fiind adevăratul centru de greutate al Chinei, care va ajuta la dezvoltarea economică a unei zone care merită considerație pentru resursele de care dispune. Mai mult, ei susțin că Nanyang este un oraș mediu-mic, iar costurile vor fi limitate.
Cei care susțin ideea de mutare a capitalei afirmă că, în 1949, Beijingul a fost ales capitala Republicii Populare Chineze pentru că se afla în nord, aproape de frontiera cu Uniunea Sovietică, care a fost ani de zile un aliat indispensabil. În prezent, însă, acest oraș este prea la nord și izolat de restul țării.
Ipoteza mutării centrului politic și administrativ al Chinei se naște și din dorința de a trimite semnale pozitive spre exterior, care să vorbească despre o mai mare atenție acordată ecologiei de către țara chineză, dar și despre orașe care se reciclează și în care nu se mai construiesc noi clădiri.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















