Egiptenii se întorc victorioși la viața lor de zi cu zi

Egiptenii au insistat și au câștigat. După 18 zile de proteste violente, dar și pașnice, poporul egiptean a reușit să îl înlăture de la putere pe președintele Hosni Mubarak, care conducea țara de 30 de ani.
Vestea cea mare a venit vineri, când vicepreședintele Egiptului, Omar Suleiman, a anunțat că Mubarak a renunțat la funcție și a transferat puterea armatei.
„Ținând cont de condițiile dificile pe care le traversează țara, președintele Hosni Mubarak a decis să abandoneze postul de președinte al Republicii“, a declarat Suleiman.
Sutele de mii de manifestanți din Piața Tahrir, din Cairo, au explodat de bucurie la anunțul demisiei președintelui Mubarak, agitând drapele egiptene, iar unii chiar au leșinat de emoție.
„Poporul a dărâmat regimul!“, scanda mulțimea în delir. Câteva mii de egipteni euforici se aflau în continuare sâmbătă în Piața Tahrir, la o zi după demisia președintelui, dar circulația începea să revină la normal, iar baricadele erau ridicate. Manifestanții au rămas sâmbătă alături de armată pentru a face curățenie în Piață și pentru a demonta corturile, și nu i-au uitat pe martirii revoluției, în memoria cărora au instalat o statuie de marmură.
Puternica armată egipteană, aflată acum la conducerea celei mai populate țări din lumea arabă, a dat asigurări că nu intenționează să se substituie „legitimității dorite de popor“.
Mohamed Rida, în vârstă de 26 de ani, așteaptă formarea rapidă a unui Guvern civil. „Nu vrem să fim guvernați de militari. Noi aspirăm la un Guvern de coaliție cu oameni experimentați“, a precizat el. Totodată, armata a precizat că Egiptul va respecta toate tratatele regionale și internaționale pe care le-a semnat. O parte dintre protestatarii care au demonstrat în Piața Tahrir au anunțat că vor forma un consiliu pentru „apărarea revoluției“ și vor convoca noi mitinguri de îndată ce vor constata că armata nu pune în practică rapid agenda de reforme propusă de ei.
Televizinea publică egipteană a anunțat sâmbătă seara că ministrul egiptean al Informațiilor, Anas
el-Fekki, și-a prezentat demisia Guvernului, care a acceptat-o. Cu câteva ore înainte, agenția oficială Mena anunțase că Fekki și fostul premier Ahmad Nazif au interdicție de a părăsi țara, în baza unei decizii a Procurorului general, ținând cont de plângerile depuse împotriva lor. Mai mulți foști miniștri și oficiali egipteni, între care fostul ministru de Interne, Habib el-Adli, și magnatul în domeniul oțelului, Ahmad Ezz, au primit de asemenea interdicție de a părăsi Egiptul, iar conturile lor au fost blocate.

Armata dizolvă Parlamentul și suspendă Constituția

Armata egipteană a mai anunțat sâmbătă că Executivul numit cu câteva zile în urmă va rămâne în funcție pentru a asigura gestionarea afacerilor curente, până când un nou Guvern va fi format. Mai mult, aceasta a anunțat ieri dizolvarea celor două camere ale Parlamentului și suspendarea Constituției, precizând că perioada de tranziție politică va dura 6 luni și că va fi formată o comisie pentru amendarea Constituției.
Membri ai poliției egiptene, a cărei atitudine față de protestele antiguvernamentale a fost foarte criticată, au manifestat pentru onoarea lor duminică, la Cairo, provocând incidente cu armata. Aproximativ 400 de polițiști au manifestat în afara Ministerului de Interne pentru a cere creșterea salariilor și execuția fostului ministru de Interne, Habib el-Adli, demis la sfârșitul lui ianuarie la presiunea protestatarilor.
O serie de incidente au avut loc cu soldații prezenți, care au tras focuri de armă în aer. Poliția egipteană, acuzată de brutalitate și corupție, nu este apreciată de cea mai mare parte a populației, spre deosebire de armată, a cărei reținere a fost salutată de manifestanți.
Statele occidentale au salutat demisia președintelui egiptean, Hosni Mubarak, rămânând prudente asupra evoluției situației în Egipt, în timp ce scene de bucurie au avut loc în mai multe țări din Orientul Mijlociu.
„Egiptul nu va mai fi niciodată același“, a afirmat vineri președintele SUA, Barack Obama, cerând armatei să asigure o tranziție spre democrație „credibilă în ochii poporului egiptean“.
Israelul, care se teme de o consolidare a islamismului în favoarea schimbărilor, a reacționat cu prudență, sperând că tranziția care începe va avea loc fără probleme.
Pe de altă parte, Elveția a decis vineri să blocheze „cu efect imediat“ orice bunuri pe care le-ar putea deține în Confederație președintele egiptean demisionar, Hosni Mubarak, și anturajul său. Această decizie este menită să evite orice risc de deturnare a bunurilor aparținând statului egiptean.