Acasă În Lume Javier Solana este categoric: tarile candidate nu pot primi nici un fel...

Javier Solana este categoric: tarile candidate nu pot primi nici un fel de garantii de securitate!

DISTRIBUIȚI

Romania, la fel ca alte cateva state din Europa de Est, a deschis negocierile de aderare la UE si este candidata la NATO. Asteptand de vreo 10 ani sa se integreze unui sistem de securitate dupa prabusirea Tratatului de la Varsovia, Romania este – poate pentru prima data in istoria sa moderna – descoperita din punctul de vedere al aliantelor. Faptul de a fi candidata la NATO sau la UE nu ii confera nici un fel de securitate.

Am discutat acest subiect cu cel care s-a aflat – sau se afla – in posturi-cheie in cadrul celor doua organizatii in aceasta perioada de schimbari profunde. Javier Solana a fost secretar general al NATO si este, acum, inalt reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate Comuna. O functie recenta, al carei prim titular este Javier Solana si care are ambitia sa reprezinte un -minister de externe- european si primul nod al politicii comune de aparare .

– Domnule Solana, exista in acest moment tari care se afla intr-un proces de aderare la UE si care sunt, in acelasi timp, candidate la NATO – ca, de exemplu, Romania. Aceste tari au, in asteptarea aderarii la NATO, un deficit de securitate. Este UE interesata de extinderea NATO cu tarile cu care se afla in negociere, pentru a completa acest deficit de securitate?

– Suntem interesati de securitatea din intreaga Europa si organizatia fundamentala pentru securitate in Europa este NATO. Procesul de deschidere a NATO este o chestiune care se afla pe agenda tuturor reuniunilor. Dupa cum stiti, am fost secretar general al NATO in momentul in care Alianta s-a largit de trei ori – cu trei noi membri.

– Acest proces a fost insa, deocamdata, suspendat…

– Procesul va continua, fara indoiala, dar pentru a-l continua este necesar ca tarile candidate sa se pregatesca si, in acelasi timp, trebuie ca si NATO sa se pregateasca pentru acceptarea de noi membri. Acest lucru este valabil si pentru Uniunea Europeana – ca atat tarile candidate, cat si Uniunea sa fie pregatite pentru largire.

Cred ca in urmatorii ani vom putea vedea marea familie europeana institutional pregatita.

– Se pot oferi garantii de securitate tarilor candidate, de vreme ce ele negociaza deja si vor fi, oricum, mai devreme sau mai tarziu, membre ale UE?

– Garantiile de securitate sunt oferite doar atunci cand tarile fac parte dintr-o organizatie. Nu exista posibilitatea de a oferi garantii, care vin doar o data cu participarea in organizatie. Fara indoiala, relatiile pe care tarile candidate le-au creat cu NATO, cu UE inseamna o relatie de prietenie, de munca in comun, care, fara indoiala, ajuta tarile sa se dezvolte, sa fie mai sigure.

Extinderea NATO a intrat in faza de scenarita

Consiliul Nord-Atlantic s-a incheiat, la Budapesta, fara progrese – cel putin la nivel oficial – in ceea ce priveste sperantele de extindere ale Aliantei pe care le nutresc tarile candidate. Cu toate acestea, intre ministrii de externe ai tarilor membre NATO s-a purtat o -discutie informala-, iar Javier Solana recunoaste ca subiectul se afla pe agenda tuturor reuniunilor. Daca oficial nu s-a comunicat nimic, -optiunea zero- a cazut – adica o extindere se va face, doar ca nu se stie pe ce formula. Pasul, in sine, este important.

In consecinta, au inceput sa se faca scenarii. Teoretic, americanii cer aliatilor lor sa nu se faca presiuni pentru unii sau altii dintre candidati in functie de interesele fiecaruia, ei insisi insa ar dori sa includa cele trei tari baltice. Aici se ridica insa o problema legata de Federatia Rusa, care este extrem de iritata de acest subiect. Europenii – flancul sudic in special – nu doresc sa complice relatiile cu Rusia. La dejunul de lucru, Grecia si Turcia au pledat in favoarea Romaniei si a Bulgariei.

Daca americanii incearca sa aplice pentru extinderea NATO, pana anul viitor, un fel de -teorie a regatei-, respectiv sa alinieze la start cele sapte candidate reale (balticii, Romania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia), si sa faca selectia in ultimul moment, inaintea summit-ului de la Praga, in functie de performante, europenii sunt impartiti in doua. Unii doresc extindere in valuri mici si succesive, ceilalti opteaza pentru o varianta de -big bang- in versiunea Helsinki a UE: toti sapte candidati sa fie admisi, de principiu, urmand ca aderarea propriu-zisa sa se faca diferentiat, in functie de performante.

In timp ce scenariile au inceput sa se teasa se asteapta vizita presedintelui Bush in Europa si anuntul oficial privind intentiile de extindere. La intalnirea pe care a avut-o cu ministrul de externe, Mircea Geoana, secretarul de stat american, Colin Powell, a afirmat, textual, ca -Praga va reprezenta o piatra de hotar importanta in procesul usilor deschise ale NATO-. Din nefericire, cu tot sprijinul vecinilor din flancul sudic al NATO, Romania se afla pe locul sapte din sapte – adica in coada clasamentului. In aceste zile s-a repetat de nenumarate ori ca indeplinirea criteriilor de aderare este esentiala. Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, a spus ca -democratia, pluralismul politic, economia de piata sunt criterii pe care noi le aplicam si asteptam sa fie aplicate si de catre tarile candidate. Acestea sunt elemente fundamentale-.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.