Austria, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Croatia si Romania au cerut angajarea de negocieri imediate cu Moscova, privind asigurarea de livrari stabile la gaze naturale, indemnand, totodata, UE sa adopte masuri – politice si financiare – cu scopul reducerii dependentei regiunii de importurile energetice din Rusia. Solicitare survenita in conditiile in care reprezentantii Varsoviei, Budapestei, Romei si Zagrebului (foto) au inceput discutii privind constructia unor terminale pentru prelucrarea gazelor lichefiate aduse din Africa.
Aflat la lucrarile forumului economic mondial de la Davos, premierul polonez, Kazimir Marzinkevich, a pus la indoiala calitatea Moscovei de furnizor de incredere. -Am de gand sa-i rog pe partenerii Poloniei sa se gandeasca la un pact energetic, la baza caruia sa se afle principiul muschetarilor <unul pentru toti, toti pentru unul>-, spunea el intr-un interviu pentru presa elvetiana. Dupa Italia, care pregateste un raport referitor la caile de diminuare a dependentei UE de resursele energetice rusesti, Ungaria si Croatia au semnat un memorandum de colaborare, convenind lansarea unui proiect (in valoare estimativa de un miliard de dolari) de constructie a unor terminale pentru gazele lichefiate importate din Africa de Nord. Planuri identice sunt in dezbaterea Poloniei si Italiei. E evidenta dorinta europenilor de a evita repetarea, pe viitor, a tristelor experiente din aceasta iarna, cand, pe langa gerurile siberiene care au redus presiunea din gazoducte, razboiul gazelor dintre Ucraina si Rusia a lasat sute de localitati in frig si a redus drastic activitatea economica. In ce masura sunt realizabile aceste initiative? Analistii sunt sceptici. In primul rand, pretul gazelor algeriene, de exemplu, este de 300 dolari mia de metri cubi, comparativ cu 120-230 pentru gazele rusesti. In al doilea rand, nici Croatia, nici Ungaria, nici Polonia nu au mijloace pentru constructia de terminale de gaze lichefiate. Iata de ce, sunt de parere expertii occidentali, aceste declaratii si proiecte trebuie privite ca presiuni exercitate asupra Gazpromului pentru reducerea preturilor practicate in prezent si care difera de la caz la caz, in functie de -simpatii politice-.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
