Acasă Opinii Presa de limbă română de peste Prut, încotro?

Presa de limbă română de peste Prut, încotro?

DISTRIBUIȚI

Asta a fost provocarea cea mai mare a câtorva zeci de jurnaliști și experți mass-media din România și Republica Moldova, reuniți la București zilele trecute. E greu să spui că media de limbă română poate măcar să concureze cu cea de limbă rusă în Republica Moldova. Discrepanțele dintre cele două sunt mari, iar publicul de limbă română nu are la îndemână prea multe instrumente de presă care să  propună informație echidistantă, nealterată de propaganda politică internă. România a mers întotdeauna pe un model de „soft power cultural” peste Prut și nu a încercat să valorifice și să capteze așa cum trebuia atenția publicul larg, acel consumator casnic de informație zilnică. Segmentul cultural și identitar pe care s-a bazat a fost întotdeauna unul elitist, al oamenilor cu studii superioare, și mai puțin unul care nu a parcurs circuitul firesc informațional de la „bădică la opincă”. Din cauza problemelor politice anterioare anului 2009, instituțiile de presă ale statului român au avut dificultăți în a pătrunde pe piața de profil a Republicii Moldova. Nici cu fosta guvernare pro-europeană lucrurile nu au stat mai bine. Combinația dintre indecizia politică pentru schimbarea legislației în materie și interese financiare ale unor actori politici din Republica Moldova, proprietari de media, nu au dus la rezultate palpabile. S-a ajuns de multe ori la improvizație și chin în a avea o televiziune și un radio românesc pentru un lucru care ar fi trebuit să vină în mod natural între doi parteneri politici cu pretenții de „frați de parcurs european”.

 

Pe de altă parte, România are o problemă în a găsi o strategie pentru impulsionarea trusturilor private de a investi peste Prut. În fapt, pătrunderea firmelor comerciale românești nu este tocmai un obicei din varii motive. Acestea ar putea crea totuși o piață de publicitate în Republica Moldova ce ar putea deveni interesantă și pentru jucătorii media privați din România. La o reuniune recentă a jurnaliștilor din Republica Moldova și România, de la București, s-a vorbit și despre o altfel de abordare. România livrează peste Prut, prin instituții media de stat, numai programe de tip „quality”, produse profesioniste dar cu mai puțină priză la publicul larg. Problemele sunt legate în ceea ce privește filmele și emisiunile de divertisment de cumpărarea licențelor de emisie și pentru R. Moldova. Ca simple sugestii, jurnaliștii de peste Prut au avansat și câteva idei sănătoase care ar trebui să aibă ecou la București. Așa cum ar fi dublarea filmelor străine în limba română pentru a mai facilă receptare de către public, precum și produse media în zona sportului și chiar a desenelor animate dublate în limba română pentru copii care vor deprinde astfel limba română mult mai ușor  încă din fragedă pruncie. De asemenea, românii de la Chișinău așteaptă retransmisia integrală a programelor TVR, așa cum românii de pe malul acesta al Prutului îi așteptau pe americani după cel de-Al Doilea Război Mondial. Soluții inteligente se pot găsi, problema este însă în angajamentul statului prin instituții sale media de a rezolva probleme și de a implementa soluții viabile.  

 

Chiar dacă Bucureștiul se încurcă mai degrabă în firul Ariadnei decât vede ieșirea din labirint pe acest segment de promovare a intereselor sale în zona de proximitate, în schimb media rusească a mers pe informație facilă și pe un divertisment încropit profesionist pentru minți mai relaxate care pot ingera laolaltă și propaganda Kremlinului. Ambalate frumos, programele de divertisment, știrile din sport în limba rusă, filmele și desenele animate pentru copii dublate în rusă fac ziua minunată cetățenilor Republicii Moldova care înghit benevol și propaganda rusească privind războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina cu mii de morți și sute de mii de refugiați, precum și retorică de tip „război rece” legată de UE și SUA. Dacă în Chișinău trebuie să butonezi un pic telecomanda până la a ajunge la un program în limba română, în mediul rural oamenii au și mai puține opțiuni pentru a vedea programe în limba română transmise sau retransmise de la București. Bașca, peste toate acestea, există pericolul unei îngrădiri și mai mari a accesului presei de limbă română peste Prut, din moment ce liderii politici pro-europeni de la Chișinău au decis tacit să se coalizeze cu aceeași comuniști care au pus în trecut un gard de sârmă ghimpată pentru presa românească. Cum aceștia au cerut la negocieri instituții-cheie precum Consiliul Coordonator al Audiovizualului, viitorul nu se anunță deloc roz pentru mass-media românești de peste Prut. Peste toate aceste probleme, spațiul informațional comun dintre România și Republica Moldova va mai trebui să facă față și unui bombardament mediatic al mass-media rusești care și-a anunțat deja sporirea prezenței prin întinderea antenelor chiar la București. Este foarte greu de crezut că anii ce vor urma nu vor pune la grea încercare spațiul informațional comun de pe cele două maluri ale Prutului în fața agresiunii mediatice rusești pentru această zonă a Europei. Rămâne de văzut cât de pragmatic, interesat și inteligent va trata România problema prezenței instrumentelor mass-media de limbă română pe care le are dincolo de Prut!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.