Acasă Politic Comisia SRI acuza CNSAS de orientare antiortodoxa

Comisia SRI acuza CNSAS de orientare antiortodoxa

DISTRIBUIȚI

La doi ani dupa ce a fost adoptata Legea privind accesul la propriul dosar si desconspirarea Securitatii ca politie politica, modificarea acestui act normativ starneste, inca, discutii contoversate in randul opiniei publice. Intr-un document ramas departe de ochii presei, membrii SRI si-au exprimat opiniile de modificari ce se impun acestei Legi, in sensul restrangerii ariei de actiune. Printre altele, Comisia SRI nu doreste sa fie dezvaluite cultele religioase care au colaborat cu fosta politie politica. Motivul : prevederea este neconstitutionala, pe de o parte. Pe de alta parte, membrii Comisiei sustin, in documentul cu pricina, ca -orientarea anti-ortodoxa a Consiliului poate avea consecinte deosebit de grave pentru stabilitatea tarii, putand genera invrajbiri religioase, cat si favorizand indepartarea oamenilor de biserica, cu toate consecintele nefaste pe plan individual si colectiv-.

SRI acuza membrii Colegiului de anti-ortodoxism

Cu ajutorul surselor noastre parlamentare va prezentam un document incendiar care scoate la iveala punctele de vedere ale Comisiei SRI privind modificarea Legii accesului la propriul dosar si desconspirarea securitatii ca politie politica. Documentul sustine scoaterea de pe lista verificarilor, a ofiterilor si subofiterilor, angajati ai Ministerului de Interne, personalitatilor academice, presedintilor (vicepresedintilor) de banci, secretarilor stiintifici, sefii sectiilor institutelor de cercetare. O alta categorie care, potivit SRI, ar trebui scoasa de sub incidenta Legii, o reprezinta persoanele cu titlul de revolutionar sau luptator cu merite deosebite in revolutia din decembrie 1989. Conducerea SRI uita, insa, un lucru: printre cei care au fost ridicati la rangul de revolutionar, se afla o serie de persoane al caror trecut si moralitate ridica semne de intrebare si care prin actiunile lor au intrat adesea in vizorul presei. Lasand sa se inteleaga ca sunt aparatori ai ortodixiei, membri SRI propun si eliminarea, de pe lista buclucasa, a cultelor religioase, explicand cum ca respectiva prevedere este neconstitutionala. Si in aceasta categorie, se poate spune ca exista fete bisericesti a caror activitate din trecut lasa de dorit. In alta ordine de idei, SRI aduce membrilor Colegiului acuze de anti-ortodoxie: -Orientarea anti-ortodoxa a Consiliului poate avea consecinte deosebit de grave pentru stabilitatea tarii, putand genera invrajbiri religioase, cat si favorizand indepartarea oamenilor de biserica, cu toate consecintele nefaste pe plan individual si colectiv-.

Dinescu crede ca pe lista verificarilor vor ramane doar femeile de serviciu

La auzul acestor afirmatii, Mircea Dinescu, membru al Colegiului, a replicat: -Cei din Comisia SRI vor sa ramana pe lista verificarilor, doar femeile de servici. Asa ceva nu se poate-. In ceea ce priveste cultele religioase, Dinescu a fost ceva mai agresiv: -O prostie, pentru ca am inceput deja sa studiem dosarele preotilor, iar unii dintre ei au fost, deja, audiati-. In opinia liderului CNSAS, propunerile Comisiei sunt -chestii absolut aberante-, prin care se vrea ascunderea -a ceva-. -Am sentimentul ca se ascunde ceva-, a intarit Dinescu. Cat priveste povestea cu neconstitutionalitatea, a continuat reprezentantul Colegiului, -este o prostie-. El a explicat ca, atata timp cat Prea-Fericitul Teoctist apare peste tot alaturi de presedintele Ion Iliescu, este o persoana publica, ci nu una privata. Ba mai mult, a spus Dinescu, acestia sunt platiti din banul statului. -Concluzia, deci, este ca prevederea este constitutionala-, a intarit liderul CNSAS. El a tinut sa adauge ca oamenii de rand se duc cu mai multa incredere la preot, atunci cand stiu ca cel in fata caruia se destainuie este un om curat. Mare i-a fost mirarea lui Dinescu atunci cant a auzit ca membrii Colegiului sunt acuzati neoficial de parlamentari de anti-ortodoxism. -E inadmisibil. E o demagogie ordinara-, a afirmat el.

Proiectul de modificare a Legii Ticu intocmit, in urma discutiilor de CNSAS si Comisia SRI, redefineste, in primul rand, notiunea de politie politica. Astfel, prin politie politica se intelege orice activitate desfasurata de organele represive si ale securitatii ca politie politica vizand instaurarea si mentinerea puterii totalitar-comuniste, suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De asemenea, sunt redefinite si notiunile de agent si colaborator al organelor represive si ale securitatii ca politie politica. Actul normativ are in vedere si prelungirea, de la 30 la 60 de zile, a termenului in care sa se raspunda solicitarilor de acces la dosare. O alta modificare adusa Legii Ticu, prevede ca Serviciul Roman de Informatii, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Apararii Nationale, Arhivele Nationale si orice alte institutii publice sau private, precum si persoanele fizice care detin asemenea documente sunt obligate sa asigure drept de acces si sa le predea de indata Consiliului. De precizat ca Proiectul de lege nu a intrat, pana in momentul de fata, in dezbaterea celor doua Camere ale Parlamentului.


Parintele Legii privind accesul la dosarele securitatii, Constantin Ticu Dumitrescu, apreciaza ca orice modificare care va fi adusa actului normativ, nu s-ar face in sensul bun al ideii de a face legea mai eficienta, mai operativa, ci pentru a fi -ciopartita- si mai mult. -Daca aceasta lege este discutata de anumite persoane, orice este posibil, te poti astepta la orice-, a spus Ticu, preferand sa nu faca nominalizari. Vizavi de problema scoaterii de pe lista verificari a cultelor religioase, Ticu apreciaza ca -este in interesul prestigiului moral al bisericii sa se respecte aceasta prevedere asa cum a fost facuta initial-.

Puterea vrea un CNSAS dupa chipul sau

Avand in vedere ca o mare parte a membrilor Colegiului au contestat, in repetate randuri, atat autoritatea, cat si calitatea presedintelui de a vorbi in numele Colegiului CNSAS, capata tot mai mult contur ideea de a modifica legea, in sensul in care presedintele Colegiului sa fie numit de Parlament, nu ales in cadrul Colegiului. O alta masura, pentru impunerea careia se duc in prezent lupte subterane, este cea de respectare a prevederii din lege potrivit careia structura Colegiului trebuie sa corespunda reprezentarii partidelor politice in Parlament. Potrivit acesteia, PSD ar trebui sa faca cinci propuneri pentru viitoarea componenta a Colegiului, PRM – trei, in timp ce PD, PNL si UDMR vor avea -competenta- pentru cate o propunere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.