Acasă Politic Parlamentarii trebuie sa jure ca nu au fost securisti sau turnatori

Parlamentarii trebuie sa jure ca nu au fost securisti sau turnatori

DISTRIBUIȚI

Deputatii si senatorii sunt obligati sa isi reinnoiasca declaratiile privind apartenenta sau neapartenenta la structurile fostei securitati, in conformitate cu noile prevederi ale ordonantei de modificare a Legii Ticu. Tot alesii ii vor numi si pe cei care sunt abilitati prin lege sa le verifice autenticitatea declaratiilor, pentru ca mandatul actualului Colegiu al CNSAS expira maine. Daca pana nu demult amendamentele aduse legislatiei anticoruptie le-au dat ceva bataie de cap parlamentarilor care au fost nevoiti sa isi piarda vremea completand noi formulare cu privire la avere, acum ei vor trebui sa declare din nou daca au facut sau nu parte din structurile securitatii. Ordonanta de urgenta prin care guvernul a modificat Legea Ticu redefineste notiunea de politie politica, fiind extinse categoriile de persoane care au fost agenti sau colaboratori ai organelor represive ale regimului comunist. Largirea ariei de -suspecti- impune reinnoirea declaratiilor facute de parlamentari pana la sfarsitul acestei luni, lucru care i-a nemultumit pe unii alesi.

Potrivit unor surse parlamentare, discutiile de ieri din cadrul Biroului Permanent al Camerei Deputatilor au fost destul de aprinse, peremistul Ilie Merce contestand noile prevederi privind definitia agentului si a colaboratorului, pentru ca apoi sa se lege de faptul ca executivul si-a facut un prost obicei din a modifica legislatia prin ordonante de urgenta. In cele din urma, membrii Biroului Permanent au stabilit sa trimita grupurilor parlamentare o scrisoare prin care alesii sunt instiintati ca trebuie sa depuna noile documente in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei. Presedintele Camerei, Adrian Nastase, s-a plans de faptul ca intervalul de timp este destul de scurt pentru ca deputatii, senatorii, secretarii generali, secretarii generali adjuncti si directorii tuturor departamentelor din forul legislativ sa completeze formularele cu pricina. Documentele urmeaza sa fie depuse, in plic inchis, la presedintele Camerei Deputatilor si Senatului, pana la data de 23 martie, pentru ca apoi, in termen de cinci zile, sa fie predate Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii.

Ce risca turnatorii deghizati in parlamentari

Ordonanta prevede ca, in cazul in care CNSAS constata unele inadvertente intre declaratia facuta de alesi pe proprie raspundere si rezultatul verificarilor, Colegiul va sesiza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei in vederea cercetarii penale pentru fals in declaratii. Actul normativ mai prevede ca o condamnare definitiva pentru fals in inscrisuri atrage dupa sine pierderea mandatului. Asa cum legislatia anticoruptie nu i-a intimidat prea mult pe parlamentarii care si-au trecut averile pe numele matusilor, nepotilor sau altor rude, este greu de crezut ca declaratiile cu privire la apartenenta sau neapartenenta la politia politica a regimului comunist vor duce la o -reforma morala- a clasei politice, despre care s-a tot vorbit.

Un nou Colegiu CNSAS, condus de Ticu Dumitrescu

Birourile Permanente ale celor doua Camere se vor reuni pentru declansarea procedurilor de numire a membrilor Colegiului CNSAS, mandatul actualei conduceri a institutiei expirand maine. Noul Colegiu va fi ales de plenul reunit si va avea urmatoarea componenta: un reprezentant al presedintelui, unul din partea primului-ministru, noua membri propusi de gurpurile parlamentare, in functie de algoritmul politic, candidatii fiind alesi pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului. Propunerile nominale vor fi depuse la conducerile forului legislativ in cel mult 10 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei, iar mandatul lor poate fi reinnoit o singura data. Liberalii il sustin pe Constantin Ticu Dumitrescu pentru sefia Colegiului, precum si pe Claudiu Secasiu pentru un nou mandat de simplu membru, in timp ce democratii continua si ei sa ii sprijine pe Mircea Dinescu si Dan Lazea.

-Egalitate, dar nu pentru catei-

Si la Senat, alesii din trei comisii reunite au dezbatut ieri propunerea legislativa privind interzicerea accesului la functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile puterii comuniste, reprezentantii opozitiei reclamand insa faptul ca initiativa condamna functii, nu fapte. Presedintele Comisiei Drepturilor Omului, senatorul UDMR Gyory Frunda, a apreciat ca, dupa 16 ani de la revolutie, a lua masuri impotriva celor care au facut parte din fostul aparat comunist -este foarte greu de motivat-.

-Sustin lustratia pentru judecatori, procurori care au iesit din institutiile acestea, tocmai pentru ca s-au gandit ca poate sa apara o asemenea lege. Cei care erau judecatori sau procurori in a doua parte a anilor *80 astazi sunt judecatori sau procurori la nivelul Curtilor de Apel sau Curtii Supreme de Justitie. Oamenii acestia nu au ce cauta acolo-, a mai declarat Frunda.

Colegul sau de partid, senatorul Peter Eckstein, a sustinut includerea, intre prevederile proiectului, a unor sanctiuni pentru fostii demnitari din perioada comunista.

Senatorul PRM Valentin Dinescu a aratat in timpul dezbaterilor ca, pastrand prevederile actuale, legea incalca unele articole constitutionale si vine in contradictie cu legi in vigoare. Reprezentantul PRM a atras atentia ca nu exista un -catalog al oamenilor rai- din perioada postdecembrista. Dinescu a spus ca parlamentul ar deveni -ridicol- din momentul in care ar incrimina, -in bloc-, fostii lideri din perioada comunista. Senatorii social-democrati prezenti la sedinta au evitat sa se pronunte oficial si sa declare mandatul pe care l-au primit de la partid in legatura cu sustinerea sau contestarea initiativei liberale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.