Acasă Social Aproape totul despre noile pensii

Aproape totul despre noile pensii

DISTRIBUIȚI

Maine este ziua cea mare! Pensiile vor capata o noua infatisare, conform legii care intra in vigoare la 1 aprilie. Dupa unii, principiul de baza al acestui act normativ este acela ca statul trebuie sa ia de la contribuabili cu amandoua mainile. Dupa 1 aprilie, pensia va reprezenta cel mult trei sferturi din ultimul salariu, in vreme ce pana acum un pensionar putea sa primeasca o pensie de pana la 86% din ultima sa leafa.

Pensionari -la mustata-

Mii de persoane au asaltat in ultimele zile oficiile de pensii, pentru a putea fi incadrati in vechea Lege de pensionare. Persoanele prezente la ghisee au declarat ca vor sa isi depuna dosarele pe baza vechii legi a pensiilor pentru ca le este teama ca noua legislatie ii va dezavantaja in ceea ce priveste valoarea pensiei pe care o vor incasa. In aceasta privinta, ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, a apreciat ca -afluenta de acum de la Oficiile de pensii, de oameni care vor sa-si depuna dosarele de pensionare, arata ca acestia au inteles exact ce se intimpla de la 1 aprilie, ca legea este mai putin favorabila pentru cei care urmeaza sa iasa la pensie, dar mai dreapta-.

Reprezentantii Oficiilor de pensii au declarat ca, de la inceputul anului pana in prezent, au fost depuse un numar de dosare triplu fata de aceeasi perioada din anii trecuti. Din cauza aglomeratiei, functionarii au fost nevoiti sa lucreze si in zilele de sambata si duminica. Casele judetene de pensii si-au prelungit programul pana dupa ora 18.00, pentru a putea prelua toate dosarele de pensionare.

Gheorghe Cojanu, directorul adjunct al Casei a Pensii a Municipiului Bucuresti, spune ca, in primele luni, numarul cererilor a fost de trei ori mai mare decat in decembrie: -Afluxul a fost foarte mare, deoarece sunt cetateni care nu indeplinesc conditiile de pensionare. Cu toate acestea, ei insista sa-si depuna dosarul. Noi avem datoria sa primim aceste dosare. Le vom raspunde in termen de 30 de zile. Personalul nu este suficient.

Ce cota se va retine din salariu?

Noua lege schimba substantial felul in care vor fi platite contributiile de asigurari sociale. Angajatorul va plati doua treimi din contributia de asigurari, in timp ce salariatul – o treime, adica dublul a ceea ce platea pana acum. Ministrul muncii, Marian Sarbu, spune insa ca salariatul nu va simti marirea contributiei la asigurari.

Angajatorii vor fi obligati sa majoreze salariile brute ale angajatilor lor pentru achitarea, de catre acestia, a contributiei de asigurari sociale, astfel incat veniturile nete sa nu fie afectate.

Potrivit legislatiei de pana acum, cotele de contributii de asigurari sociale platite de catre angajatori sunt in functie de grupele de munca (III, II, si I) de 30, 35 si respectiv 40% din fondul de salarii, iar contributia individuala a angajatului este de 5%, reprezentand pensia suplimentara.

De la 1 aprilie 2001, prin aplicarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale dispare notiunea de -contributie la pensia suplimentara- suportata din salariul individual al angajatului si ramane contributia de asigurari sociale, care va fi platita atat de catre angajat, cat si de catre angajator. Astfel, angajatul va plati o treime din cota de contributie de 35%, stabilita pentru conditii normale de munca, iar angajatorul va suporta doua treimi din contributie.

Pentru anul in curs, conform noii legi, cotele de contributie de asigurari sociale au fost stabilite, prin Legea bugetului de stat pe 2001, in functie de conditiile de munca (normale, deosebite si speciale) la 35, 40 si respectiv 45%. Concret, aceste cote de contributii vor fi suportate de catre salariat in proportie de 11,67% si de catre patron in proportie de 23,33-24,83%, diferentiat in functie de conditiile de munca.

Cat despre indexari, deocamdata promisiuni

Ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, a declarat ca bugetul asigurarilor sociale, -chiar daca nu este unul care sa multumeasca-, cuprinde bani suficienti pentru indexarile pensiilor si reprezinta 10,6% din PIB, cu 1% mai mult fata de anul trecut.

Marian Sarbu a spus ca exista in buget banii necesari pentru inca trei indexari ale pensiilor si ca obiectivul minimal este ca acestea sa acopere rata inflatiei. Guvernul se angajeaza ca, in functie de executia bugetara, la rectificare, sa gaseasca sumele necesare pentru inceperea recorelarii pensiilor in luna decembrie. -Intreg procesul de recorelare va dura insa trei ani-, a precizat ministrul muncii.

El a adaugat ca se vor gasi solutii si pentru cresterea cu 20% a pensiilor pentru agricultori.

Ce se intampla cu pensiile militarilor?

Senatul a adoptat saptamana aceasta raportul de mediere la textele aflate in divergenta intre Camera Deputatilor si Senat la proiectul Legii pensiilor militare, raport care prevede ca persoanele care beneficiaza de pensie militara pot fi incadrate in munca, inclusiv in sectorul public, iar pensia este cumulata cu veniturile realizate, -indiferent de nivelul veniturilor respective-.

Proiectul de lege prevede ca pensiile militare de stat sunt impartite in trei categorii: pensia de serviciu, pensia de invaliditate si pensia de urmas. Pensia de serviciu se acorda la implinirea varstei de pensionare a militarilor, care, in privinta totalului vechimii lor in munca, indeplinesc conditia de a fi lucrat un anumit numar de ani ca militar, iar cuantumul acesteia va fi determinat in raport cu solda lunara avuta la data iesirii la pensie.

Se propune ca varsta de pensionare sa fie de 55 ani, varsta pana la care cadrele militare pot fi mentinute in activitate, daca au realizat o vechime minima in serviciu de 30 ani – barbati si 25 ani – femeile, din care efectiv ca militar 15 ani barbatii si 10 ani femeile. Pensiile militare se vor actualiza ori de cate ori se majoreaza solda de grad si/sau solda functiei maxime a cadrelor militare, potrivit gradului militar avut la data trecerii in rezerva.

Varsta de pensionare, stagiul de cotizare, valoarea punctului

– Potrivit noii Legi a pensiilor, pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii conditiile privind varsta-standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Varsta-standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei-standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati.

– Legea prevede ca stagiul minim de cotizare, atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati, atingerea stagiului complet de cotizare urmand a se realiza in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a legii, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati.

– Pensiile in plata isi vor pastra cuantumul, dar, in timp, pe baza unui algoritm acestea vor fi transformate in puncte. O persoana asigurata nu va putea acumula mai mult de trei puncte anual. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2001, valoarea punctului pentru acest an, care va sta la baza calculului viitoarelor pensii, a fost stabilit la 1.597.232 de lei, reprezentand un coeficient de 38,5% din salariul mediu brut pe economie. Astfel, pentru cei care vor iesi la pensie in luna aprilie 2001, rata medie de inlocuire a pensiei va fi de 62%, putand atinge, la sfarsitul anului, 75%, ca urmare a celor trei indexari trimestriale care vor fi acordate. Rata de inlocuire reprezinta raportul dintre ultimul salariu si prima pensie primita.

Ce reproseaza sindicalistii, noului sistem

Liderii Blocului National Sindical sunt de parere ca modificarile aplicate legii in ultima clipa de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale creeaza probleme grave.

In ceea ce priveste valoarea punctului de pensie, Legea 19/2000 prevedea o valoare minima de 45% din salariul mediu brut pe economie, dar guvernul Isarescu a transformat, printr-o ordonanta de urgenta, rata de inlocuire minima garantata intr-una maxima. BNS considera aceasta masura un abuz, deoarece cei care administreaza bugetul asigurarilor sociale ar putea stabili, pentru a-si rezolva problemele de buget, valoarea punctului de pensie la niveluri foarte mici. BNS propune sa fie stabilita valoarea minima a punctului de pensie la 38,5%, pentru a se evita recorelarea pensiilor in jos.

In cazul in care angajatorul nu-si plateste contributia la asigurarile sociale, stagiul de cotizare care se ia in calcul pentru angajati este stabilit la o treime din perioada respectiva. Aceasta masura transfera pe umerii angajatilor tot efortul de a determina angajatorul sa-si plateasca obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale, fara a oferi insa si instrumentele necesare de constringere.

Modificarile aduse legii, pe ultima suta de metri, prin ordonanta de urgenta, stabilesc ca programul si metodologia de recorelare a pensiilor vor face obiectul unei hotarari de Guvern, fara a se preciza insa un termen de adoptare a acestora, iar in privinta incadrarii in conditii deosebite de munca, termenul de 90 de zile stabilit pentru evaluarea miilor de agenti economici este imposibil de respectat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.