Home Social Ministerul Muncii, la ora bilantului

Ministerul Muncii, la ora bilantului

DISTRIBUIŢI


Anul 2002 a fost foarte fructuos pentru Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, mai ales in ce priveste multimea de acte normative emise. Pentru ca daca se iau in calcul -uriasii- pasi facuti in combaterea saraciei, masurile intreprinse in acest an sunt departe de fi satisfacatoare…

Venitul minim garantat, la minimum!

Criteriile foarte drastice existente in Legea 416/2001 privind venitul minim garantat au facut ca doar 570.835 de familii sa beneficieze de ajutoarele materiale stipulate prin aceasta lege. Practic, doar 8% din familiile din Romania au primit ajutoare sociale, suma medie lunara fiind de 425.000 lei/familie…

Dar, in realitate, dupa cum arata sondajele, numarul familiilor sarace este de cateva ori mai mare fata de beneficiarii Legii 416/2001. Si nu doar 2.423 miliarde de lei ar fi trebuit alocate pentru acest flagel, care – oricat s-a laudat ministrul Marian Sarbu ca il va stopa – continua sa faca tot mai multe victime.

Ajutoarele pentru incalzirea locuintei cu energie termica in sistem centralizat au

-incalzit- 540.000 de familii, sumele de care au beneficiat acestea fiind, in medie, 300.000 de lei lunar. Chiar si asa, intretinerea pentru un apartament de doua camere, locuit de doua persoane, se invarteste in jurul sumei de un milion de lei. Asa ca ajutorul pentru incalzire nu face decat sa reduca majorarile la facturile de zeci de milioane de lei pe care le au amaratii.

Ajutoarele de urgenta prevazute in cadrul aceleiasi legi au fost totusi semnificative, daca se are in vedere ca 468 de familii au primit ajutoare de urgenta in valoare totala de 9,6 miliarde de lei, ajutorul mediu fiind de 20,5 milioane/familie. Precizam ca aceste sume au fost platite din bugetul de stat. In schimb, din bugetele locale, 7.451 de familii au primit ajutoare de urgenta, cam doua milioane de lei/familie – in medie.

Salariile si pensiile, putin -armonizate- cu inflatia

In anul 2002, cele doua indexari (pe care MMSS se incapataneaza sa le numeasca -cresteri- salariale) de 8% – in ianuarie – si 12% – in octombrie s-au apropiat de rata inflatiei, fara sa o depaseasca. De aceste indexari au beneficiat peste 900.000 de angajati din sectorul bugetar, la care se adauga personalul regiilor autonome cu specific deosebit – aeroportuare – si ZIROM Giurgiu.

Pentru 2003, vor urma alte doua indexari, de 6% la 1 ianuarie si de 9%, la 1 octombrie.

In paralel, si angajatorii vor beneficia de o oarecare relaxare fiscala, prin scaderea impozitului pe fondul de salarii cu aproape 9%. De cele noua procente se pot bucura si angajatii, cu conditia ca angajatorul sa fie de acord sa suplimenteze salariile din -relaxarea- obtinuta. Dar este greu de crezut ca multi angajatori vor intra in renegocieri cu salariatii, pentru o impartire corecta a celor 9%.

Totodata, pensiile au continuat sa fie indexate trimestrial, diferentiat, in paralel desfasurandu-se si procesul de recorelare a acestora. De prima etapa a recorelarii, din ianuarie 2002, au beneficiat 2,6 milioane de pensionari. Ce-i drept, valoarea medie a recorelarii s-a situat undeva pe langa 57.000 de lei. Nici a doua recorelare, din iulie, nu a adus mai mult de cateva zeci de mii de lei. Indexarile au fost ceva mai semnificative. Oricum, o crestere reala a puterii de cumparare a pensionarilor nu se poate spune ca a existat, ci doar o mentinere a saraciei acestora la nivelul anului precedent.

Noul Cod al muncii, actul normativ cu cele mai multe -moase-

Data fiind imensa importanta pe care o are, proiectul noului Cod al muncii s-a bucurat de atentie din partea unui public numeros, provenit din toate mediile; de la presedintie, si pana la oamenii de pe strada. Numai in presa anului 2002, sutele de materiale aparute pe marginea diverselor faze ale acestui proiect legislativ i-au analizat -la sange- continutul. Si ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, a recunoscut ca daca in momentul de fata, aspectul noului Cod al muncii este mult mai favorabil angajatului decat angajatorului, situatia se datoreaza si presei, care a tras mult mai mult in favoarea salariatilor decat pentru patroni. Acestia din urma oricum s-au bucurat cand din Cod a disparut obligativitatea Fondului de garantare a salariilor, chiar daca – intr-un fel de troc – a disparut din Codul muncii si lock-out-ul, respectiv posibilitatea angajatorilor de a intra in asa-numita greva patronala, in cazul in care salariatii declanseaza conflictul de munca.

Somajul pierde teren

Cea mai dificila problema cu care s-a confruntat Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca in acest an, a fost implementarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Astfel, in 2002 au fost incadrate 205.421 persoane prin implementarea masurilor active finantate din bugetul asigurarilor de somaj. Precizam ca in anul precedent doar 51.000 de persoane fusera angajate, din lipsa legii respective.

In total, in 2002, pe baza Programului National pentru Ocuparea Fortei de Munca desfasurat de ANOFM, peste 500.000 de persoane au gasit un loc de munca.

Implementarea masurilor active stipulate prin Legea 76/2002, precum si o oarecare crestere economica au condus la mentinerea ratei medii a somajului sub 9,2%, pentru acest an, si la mai putin de 8,1% pentru luna noiembrie. Comparativ cu anii precedenti, la finele lui 2001 exista un procentaj de 8,6% someri, si in noiembrie 2000 – 10,5%.

Totodata, capacitatea de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor de somaj a crescut simtitor, excedentul fiind – la acest sfarsit de an – de peste 6.200 de miliarde de lei.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.