Acasă Social Saracia dubleaza numarul sinuciderilor

Saracia dubleaza numarul sinuciderilor

DISTRIBUIȚI

Tot mai multi romani isi pun capat zilelor, majoritatea spanzurandu-se sau aruncandu-se de la etaj. Potrivit raportului anual al specialistilor din Insitutul National de Medicina Legala -Mina Minovici- din Bucuresti, numai in 2000 si-au pus capat zilelor aproape 4.000 de oameni, acesta fiind -recordul absolut- al sinunciderilor din ultimul deceniu, a declarat profesorul Vladimir Belis, directorul institutului.

Datele statistice, seci, spun ca in 2000 s-au inregistrat in intreaga tara 3.967 de sinucideri, ceea ce reprezinta o crestere cu aproape 12% fata de 1999 si peste 40% fata de 1996. Analizand incidenta regionala a sinuciderilor, raportata la 100.000 de locuitori (media nationala fiind in 2000 de 17,4 fata de 15,6 in 1999), s-a constatat ca exista zone cu o frecventa inexplicabil de mare: Covasna – 36,9, Harghita – 35,2 cazuri; Satu Mare – 29,1; Mures – 28,3; Arad – 25,9. In alte zone ale tarii, incidenta sinuciderilor este mult sub media nationala: Buzau si Caras-Severin cu cate 6,2 si Vaslui – 8,4 cazuri la 100.000 de locuitori pe an.

La nivelul Capitalei si al Judetului Ilfov, anul 2000 marcheaza recordul absolut in domeniu, cu peste 500 de cazuri. Dupa 1990, s-a observat o crestere a numarului sinuciderilor, la inceput lenta (196 cazuri in 1991), apoi capatand valori explozive (296 in 1992 si 335 in 1993). In 1994 s-a inregistrat o scadere relativa a numarului de sinucideri (269), pentru ca in 1995 sa se reia ascensiunea numarului de cazuri (284), intrerupta doar in 1996, an electoral, care a dat probabil sperante romanilor, astfel incat s-au inregistrat -doar- 267 de sinucideri. In 1997 insa au fost 336 cazuri, un an mai tarziu – 354, in 1999 – 414, pentru ca in 2000 sa fie atins apogeul, cu 514 cazuri, reprezentand de departe cea mai mare crestere a intervalului studiat.

Din punct de vedere sociopatologic, fenomenul suicidar ar putea masura sanatatea mentala a unei societati, oglindind tensiunile si conflictele sociale, politice si economice ale acesteia, dupa cum preciza conferentiarul Dan Dermengiu, director adjunct al Instiutului- Mina Minovici- . In situatii de stres, indivizi care, in viata de zi cu zi, se comporta normal, reactioneaza neasteptat.

Analizand evolutia raportului barbati/femei in dinamica sinuciderilor, se poate observa ca barbatii sunt structural mai extrovertiti, se adapteaza mai usor la schimbarile care survin in mediu, ba chiar au nevoie de schimbari pentru a se mentine intr-un tonus optim. Restrangerea libertatii de actiune exterioara afecteaza mult mai intens un barbat, generand tensiuni similare claustrofobiei, care la indivizii mai instabili psihic poate duce la impulsuri sinucigase. Femeile, pe de alta parte, au mult mai mare nevoie de un mediu stabil, fara modificari dramatice, bruste, de un mediu care, chiar daca nu ofera conditii optime de viata, trebuie sa fie constant.

In ceea ce priveste modalitatile prin care se realizeaza sinuciderile, au fost inregistrate spanzurari, precipitari, intoxicatii voluntare, plagi taiate/intepate, electrocutii, submersii (inecari), sinucideri prin aruncarea in fata trenului sau a metroului si plagi impuscate. -Topul- modalitatilor de sinucidere situeaza pe primul loc spanzurarile.

Sinuciderile la barbati se aglomereaza in lunile mai, iunie si iulie, iar cele mai putin frecvente sinucideri se intalnesc in august si septembrie, in timp ce la femei sinuciderile se -aglomereaza- in lunile octombrie, noiembrie si decembrie, perioadele cu cele mai putine cazuri fiind ianuarie – februarie, august – septembrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.