Acasă Special Bucuresti-orasul care se sufoca

Bucuresti-orasul care se sufoca

DISTRIBUIȚI

Bucurestiul ar putea stabili un record negativ si ar putea deveni cap de lista al celor mai poluate capitale din Europa, avertizeaza aparatorii mediului din Romania si cei din strainatate. Capitala Romaniei este deja considerata drept metropola cu cel mai mult praf din Emisfera Nordica, in conditiile in care, in fiecare luna, pe un kilometru patrat din suprafata sa se depun 273 de tone de praf.

In ceea ce priveste aerul, Bucurestiul este cel mai poluat oras dupa Atena. Avand in vedere ca in ultimul timp unele dintre marile uzine au fost inchise, in baza ratiunilor economice, inamicul numarul unu al mediului a devenit circulatia intensa a autovehiculelor. Din cele peste 950.000 de autovehicule luate in evidenta in Bucuresti, 75% dintre ele nu corespund criteriilor de protectie a mediului. Pe langa aceasta, conform determinarilor organizatiei neguvernamentale Ecocivica, capitala romana este cel mai mare cimitir de masini al lumii. Strazile sale sunt decorate de cel putin 38.000 de masini abandonate, care ocupa 115 de hectare de parcari, trotuare, spatii verzi.

In Bucuresti, verile sunt fierbinti. In urma efectului de sera, care se creeaza datorita poluarii, caldura – de multe ori tropicala – devine si mai insuportabila. Si fiindca orasul s-a dezvoltat mult timp fara nici un plan de sistematizare, strazile acestuia – in general mai inguste decat inaltimea caselor, care le limiteaza pe cele doua parti – devin adevarate canioane, unde se ingramadeste si caldura, si aerul poluat. In urma constructiilor de imobile si a locurilor de parcare, Bucurestiul a pierdut, in ultimii 10 ani, 800 hectare de zona verde. Din unele cartiere, aceste zone lipsesc cu desavarsire, iar in partea sudica a orasului suprafata totala a parcurilor nu atinge nici 200 de hectare, in comparatie cu partea de nord, unde sunt 503 hectare de parcuri.

Poluarea ameninta sanatatea a 500.000 de bucuresteni

In Bucuresti, 90% din cantitatea de dioxid de carbon din aer provine din tevile de esapament ale automobilelor. Concentratia de dioxid de carbon, in zonele cele mai circulate, depaseste cateodata de sase ori limita maxima admisibila. In ceea ce priveste concentratia de plumb, orasul conduce deja pe lista capitalelor din Europa. In centrul metropolei, continutul de plumb din aer este de 12 ori mai mare decat maxima admisibila. Aceasta situatie loveste, in primul rand, in copiii. O evaluare recenta a avut drept obiectiv examinarea a 147 de copii, cu varste cuprinse intre 1-7 ani, care locuiesc in zonele marilor intersectii. Expertii au stabilit ca 84 dintre acestia manifesta simptome evidente de intoxicare cu plumb, indeosebi tulburari somatice si psihice.

La poluarea orasului contribuie in mare masura cele 800 de unitati industriale, care trimit in aer mari cantitati de dioxid de sulf, amoniac, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, acid sulfuric, plumb, zinc, aluminiu, fier, cupru, nichel, crom, si cadmiu. Dar capitala este poluata si de marile centrale termice, care funtioneaza cu combustibili cu un ridicat continut de sulf si care elimina mari cantitati de dioxid de sulf. In cele mai multe cazuri, cosurile centralelor sunt in stare proasta, prezinta numeroase fisuri si nu pot elimina substantele poluante la o inaltime satisfacatoare. Pe langa acestea, in capitala functioneaza peste 50 de centrale termice de cartier, care nu dispun nici de cosuri suprainaltate si nici de sisteme de filtrare. Din cauza poluarii cu dioxid de sulf, in Bucuresti, ploile acide sunt frecvente. Conform datelor specialistilor din protectia mediului, dintre cei 228 de kilometri patrati ai Bucurestiului, peste 100 de kilometri patrati se afla in mediu puternic poluat, iar bolile provocate de substantele toxice din aer ameninta direct sanatatea a 500.000 de persoane.

Sunt mari probleme si cu apa potabila a Capitalei. In apele de suprafata, cantitatea de materiale organice, de ingrasaminte chimice, de pesticide, de amoniac, de fier si de plumb se afla tot timpul peste limitele admisibile. Nivelul substantelor poluante este de 100 de ori mai mare decat cel admis de normele in vigoare. In aceste conditii, pentru producerea unui litru de apa sunt necesare mari cantitati de sulfat de aluminiu si de clor. Combinatia dintre clor si materialele organice care se afla in apa de baut poate provoca cancer, iar prezenta aluminiului ataca sistemul nervos central. Nici apa fantanilor nu corespunde – in cea mai mare parte – criterilor chimice si bacteriologice. In Bucuresti, s-a si interzis scaldatul in mai multe stranduri si in lacuri mari.

In Capitala romana, o problema deosebita o prezinta cainii vagabonzi. Numarul lor este apreciat la 200.000-250.000 si, conform statisticii, acestia musca zilnic 50-60 de persoane, respectiv 20.000 de persoane pe an. Acesta este numarul celor care se prezinta la vacinare, dar numarul celor muscati, care nu apeleaza la ingrijire medicala, ar putea fi de trei-patru ori mai mare. (Cotidianul ungar prezinta in continuare pe aceasta tema informatii prezentate deja pe larg in presa romana.)

Aplicarea masurilor de eliminare a canilor vagabonzi, anuntata cu trei luni in urma, s-a dovedit ineficienta. Numarul hingherilor nu atinge nici cifra 20… Pana acum, s-au lichidat doar 2.000 de caini si, in acest fel, actiunea ar putea dura decenii, daca intre timp cainii nu se inmultesc… Cu aceasta problema se ocupa si seful Guvernului si seful statului, indemnandu-l pe Basescu la moderatie. Acesta este insa induplecabil, dar – adevarat – si ineficient.

Situatia nu este mai buna nici in celelate mari orase ale Romaniei. Peste jumatate din populatia tarii – 13 milioane de oameni – locuieste la oras, unde conditiile de mediu sunt in continua degradare, situatie relevata si de datele Ministerului Mediului. O data cu sporirea populatiei, aici se reduc si zonele verzi. Peste tot, zgomotul este la cote inadmisibile, nivelul mediu al acestuia, de 50 de decibeli in anii *80, sporind la 70 de decibeli. Efectele poluarii sonore afecteaza serios peste 45% din populatia urbana. Din aceasta cauza, 49% dintre locuitorii oraselor sufera de insomnie, 56% dintre acestia au dureri de cap permanente, iar 25% au frecvent ameteli. Marile orase ale Romaniei au 287 de gropi de gunoi, dar 40% dintre acestea nu dispun de nici un fel de instalatii de protectie a mediului. In lipsa banilor, nu exista nici o speranta ca aceasta situatie sa se imbunatateasca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.