Acasă Special Superstitiile sarbatorilor de iarna

Superstitiile sarbatorilor de iarna

DISTRIBUIȚI

La romani, credintele si riturile legate de solstitiul de iarna si, implicit, de Craciun sunt foarte importante, acestea pastrandu-se mai bine pe la sate. In Ajunul Craciunului, gospodarii strang de la vecini tot ce au dat cu imprumut, ca sa ii gaseasca sarbatorile cu toata averea in casa. Tot in aceasta zi, pe 24 decembrie, se iese din post, pana la Postul Pastilor (Paresimiile). Daca intre cele doua posturi perioada este mai lunga, se crede ca anul care urmeaza va fi unul bun, manos. Pentru ca in anul care vine sa fie frumoase si bogate, femeile pun un ban de metal si o nuca in apa in care se spala.

In Ajun, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, ca in anii urmatori sa le poata folosi cu spor. Nu este bine sa se aduca in casa bradul de Craciun inainte de 24 decembrie si sa se decoreze dupa 12.00 noaptea. Cu o zi inainte de Craciun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele sa fie tari ca fierul. Gainilor li se va da de mancare din ciur sau sita, ca in anii urmatori sa faca oua mai multe.

Ciobanii asaza sub pragul casei un drob de sare invelit, pe care il lasa in acel loc pana la -Alesul oilor-, care are loc in fiecare an, in luna aprilie. Atunci ei il scot, il macina si il amesteca cu tarate, dupa care il dau oilor, pentru ca turma sa sporeasca. Hornurile se curata, iar funinginea se pune la radacina pomilor, care vor avea un rod mai bogat.

In noaptea dintre Ajun si Craciun se privegheaza

In noaptea dintre Ajun si Craciun se privegheaza. In timpul priveghiului, pe masa se pune un colacel cu un cutit infipt in el. Masa, asezata la ora 17.00, in Ajun, trebuie sa ramana intinsa toata noaptea, iar cine are camin va lasa focul aprins in tot acest timp.

De Craciun, painea se asaza sub masa, ca sa atraga norocul, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. Pana la Craciun, toata lumea trebuie sa se impace cu dusmanii.

Tot pe la sate exista credinta conform careia, in Ajun, mancarea de capetenie este graul. Cand satenii se asaza la masa, mai intai gusta din grau si il arunca cu lingura in sus, pentru -a se prinde de grinda, ca se prinde rodul-. Pentru a respecta scena -Cinei cea de taina-, la care au participat 12 apostoli si Domnul Christos, in ajun este bine sa se gateasca 12 feluri de bucate. Turtele de Craciun se mai numesc in unele parti ale tarii si -pelincele Domnului-. La masa, satenii stau cu picioarele pe topor, ca sa fie tari ca fierul peste an.

In Ajun, fetele fac vraji pentru a-si afla ursitul

O superstitie spune ca, daca primul om care intra de Craciun intr-o casa este barbat, e semn de bunastare pentru anul viitor. De Ajun, pentru a fi protejat de deochi si de farmece, se pun in cele patru colturi ale mesei usturoi si seminte de mac. Tot in aceasta zi se fac vraji impotriva gandacilor si grindinilor.

Ca sa ii vina petitor la fata, din Ajunul Craciunului si pana la Iordan se matura casa de la prag spre rasarit, si nu din fundul casei spre prag. In aceste doua saptamani este bine ca fetele mari sa nu dea gunoiul afara din casa. In Ajun, fetele pot face vraji ca sa isi afle ursitul. Fata trebuie sa posteasca toata ziua. Seara, imbucatura pe care o ia intai in gura trebuie sa o puna in brau, iar cand se duce la culcare trebuie sa intinda braul pe jos si sa faca trei matanii peste el. Daca respecta toate aceste obiceiuri, noaptea isi va visa ursitul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.