Declaratiile de venit depuse de Jacques Chirac, luate la bani marunti

Biroul special al Adunarii Nationale si Comisia pentru transparenta financiara a vietii politice din Franta vor analiza, astazi, declaratiile de venit depuse de presedintele Jacques Chirac in perioada 1988-1995. Aceasta masura a fost luata ca urmare a cererii venite din partea judecatorilor care se ocupa de dosarul finantarilor ilegale ale calatoriilor in strainatate efectuate de presedintele francez pe durata mandatului sau ca primar al Parisului. Pentru a da curs acestei cereri, presedintele Adunarii Nationale, Raymond Furni, a convocat o reuniune a biroului pentru data de astazi. Aceeasi analiza o va face si Comisia pentru transparenta financiara, care este compusa din vicepresedintele Consiliului de Stat, presedintele Curtii de Casatie si cel al Curtii de Conturi. Impuse prin legea din martie 1988 asupra finantarii partidelor, declaratiile de venit au fost depuse de atunci la Biroul Adunarii Nationale, doar in cazul parlamentarilor, si la Comisia pentru transparenta. Si Jacques Chirac a depus succesiv mai multe declaratii de venit dupa alegerile legislative din 1988, dupa alegerea sa ca primar al Parisului in 1989, la sfarsitul mandatului de deputat in 1993 si apoi din nou, dupa realegea sa ca deputat. A consemnat, de asemenea, lista de venit inainte de alegerile prezidentiale din 1995. Depus la Consiliul Constitutional, acest din urma document a fost facut public dupa alegerea lui Chirac in functia de presedinte, fara insa a fi mentionata nici o cifra a veniturilor in bani lichizi. Acest demers al judecatorilor denota scepticismul acestora fata de linia de aparare adoptata de echipa prezidentiala de la inceputul scandalului calatoriilor finantate ilegal. Un prim comunicat al biroului prezidential, difuzat in urma cu o luna, invoca primele acordate lui Jacques Chirac drept explicatie pentru sumele vizate de ancheta judecatorilor. Apoi, in discursul televizat al lui Chirac cu ocazia Zilei Nationale a Frantei, acesta a impins in fata -traditia- fondurilor speciale guvernamentale, care sunt distribuite esalonat cabinetelor ministeriale si care sunt apoi utilizate intr-o maniera discretionara. Protejate de -traditie- si de toleranta presedintilor republicii, aceste fonduri speciale nu pot fi facute publice si datorita faptului ca ele intra in categoria secretelor de stat. Mentinerea acestei confidentialitati se inclina insa in fata exigentelor legale ale transparentei impuse in domeniul finantarii activitatilor politice.