Home Cultură -Asculta si vei intelege!- – Un festival bucurestean inedit

-Asculta si vei intelege!- – Un festival bucurestean inedit

DISTRIBUIŢI


Nu auzi, nu vezi, pentru ca sa pricepi… ci asculti, privesti, pentru ca sa intelegi…

…aceasta poate fi relatia directa dintre faptul sonor, dintre gest si faptul artistic, pe directia perceptiei acestuia. Asculta, …priveste! – imi permit sa adaug – si vei inelege! …aceasta este deviza care i-a determinat pe organizatorii recentei editii a festivalului – Institutul Francez din Bucuresti, ISCM – sectiunea romana a Societatii Internationale pentru Muzica Contemporana – de a orienta actuala manifestare pe directia observarii modalitatilor privind perceptia actuala a fenomenului componistic ce apartine secolului XX, ce apartine zilelor noastre.

Pe parcursul unui captivant colocviu – am in vedere debutul manifestarilor – am avut bucuria de a fi dialogat cu compozitorii Maia Ciobanu si Dan Dediu; am cazut de acord asupra faptului ca actul muzical artistic, intr-o conditie a normalitatii, poate insoti fiecare moment al existentei noastre; este o comunicare ce se poate situa la niveluri diferite ale perceptiei, de la acela al difertismentului pana la acela al comunicarii spirituale elevate; …lucru petrecut in toate timpurile; …caci in toate marile momente ale istoriei muzicii… s-a creat muzica contemporana momentului; …iar dificultati privind natura intelegerii, in epoca, a actului muzical artistic au existat in cazul marilor creatori de la Bach la Beethoven, la Strawinski sau la George Enescu. Nu, o stim, nu orice fapt sonor devine muzica, nu orice gest capata o semnificatie aristica; …dar poate deveni o sugestie in directia muzicii, in directia constituirii faptului coregrafic; …asa cum cantul pasarilor in ambianta vegetala a naturii ne poate directiona catre definirea unei imagini artistice; …cum a facut-o Olivier Messiaen in secolul trecut; …Messiaen, acest artist orientat de o viziune in mare parte panteista, in mare parte crestina, ce guverneaza opera sa. Omul si sunetele naturii stabilesc o relatie ce devine muzica la George Enescu in Suita a 3-a, -Sateasca-, pentru orchestra; …de asemenea in Suita -Impresii din copilarie- pentru vioara si pian, in acest tablou vizionar pe care il constituie -Carillon nocturne-… clopote in noapte, melancolic animate de pianista Ilinca Dumitrescu in recitalul sustinut cu o saptamana in urma in Aula muzeului inchinat memoriei maestrului; includerea acestei geniale miniaturi intr-un program integral de creatii pianistice franceze a reprezentat un gest al pozitionarii firesti a acestei lucrari in galeria initiativelor artistice de semnificatie ce privesc contextul valorilor primei jumatati a secolului trecut; …de la Enescu si pana la Pierre Boulez, heterofonia – drept concept privind constituirea discursului muzical – se impune treptat in literatura camerala si simfonica a celei de a doua jumatati a secolului trecut.

Emotionant s-a dovedit a fi, in acest context, gestul celor doi muzicieni invitati din Franta si din Grecia, dirijorii Amaury du Closel si Alexandre Myrat; concertele sustinute, cu concursul unei formatii instrumentale a Orchestrei Nationale Radio, au avut menirea de a fi omagiat personalitatea acestui important muzician pedagog, a compozitorului Max Deutsch, initiator al unei atitudini componistice expresioniste in contextul muzicii franceze a mijlocului de secol XX.

A asculta fara idei preconcepute; …a asculta sunete ce pot deveni muzica; …a observa gesturi ce pot constitui o structura coregrafica… a respira impreuna cu marele suflu al naturii, in ton si in son cu natura proprie, cu natura umana; …caci gestul nostru nu poate fi decat o prelungire a marelui traiect al naturii… -Sa temporizam construirea-… iata ce propune coregrafa si dansatoarea Liliana Iorgulescu pe parcursul unui concert-spectacol de muzica electronica, de dans contemporan, de proiectii video ce se interfereaza cu miscarea camerei de luat vederi …definind acea spatialitate a conexiunilor ce conditioneaza constituirea operei de arta sinergice, aparte de cea sincretica; …si totusi consistenta spirituala a muzicii compozitorului Octavian Nemescu, in -Secula saeculorum-, covarseste prin valoarea intrinseca a acesteia, covarseste prelungirea gestului creator in vizualitate.

De la valentele poetice ale unui lied de Robert Schumann si pana la marile intalniri in zona carora gestul, sunetul, imaginea… se potenteaza reciproc, …acest spatiu a fost evocat pe parcursul unei mari dezbateri animate, de asemenea, cu participarea compozitorului jazzman Mircea Tiberian, a esteticianului Mircea Mihalache.

…La Catedrala Sf. Toma din Leipzig; …in vremea lui Johann Sebastian; …nu se asculta muzica; …se oficia prin intermediul muzicii, al cuvantului. Intre oficiere si badinerie, intre lumesc si aspiratia spre inalt, intre teluric si divin, putem stabili propria comunicare prin muzica, prin gest. Trebuie sa ascultam pentru a intelege; …nu este suficient sa auzim sunetele muzicii! Acesta este indemnul, este semnalul pe care par a-l trimite muzicienii formatiei Pro Contemporania, flautistul Ion Bogdan Stefanescu, clarinetistul Emil Visenescu, violoncelistul Andrei Kivu, pianista si compozitoarea Irinel Anghel, autoare a unui emotionant spatiu ascuns si revelat de -Pestera iubirii-; …elemente de teatru instrumental marcheaza discret dar semnificativ momentul final al piesei -PianoCanto- imaginate de compozitorul Sorin Lerescu; …este prabusirea insasi a cantului animat vocal, amenintat; …de o maniera in care doar amintirea acestuia poate, eventual, persista.

Auzim sunete… toata existenta noastra de zi cu zi, minut de minut, este scaldata intr-un noian de sunete; …intre acestea, susurul apei, fosnetul padurii par a fi covarsite astazi de proiectile sonore de tot felul ce insotesc existenta noastra cotidiana; …badineria devine agresiva. Dar jazzul nu este o badinerie; …ne-o probeaza cu un pitoresc farmec vocalista Maria Raducanu, chitaristul Sorin Romanescu, contrabasistul Vlaicu Golcea, pe parcursul unui intreg concert de muzica electronica, concert ale carui elemente de folclor balcanic se definesc si se redefinesc in baza elanului autentic al creatiei spontane.

…-Lautarul- singuratic, zvonul de noapte pe care ni-l trimite -Carillon nocturne- sunt sunete care devin muzica; …sunt sfintite de harul enescian al muzicianului poet, cel care converteste sunetele in imagini si imaginile in muzica.

…nu este suficient sa auzi muzica; …trebuie sa inveti sa o asculti.

Asta si-au propus concertele, spectacolele, asta si-au propus intalnirile initiate de Institutul Francez, de ISCM – sectiunea nationala romana, o invitatie la meditatie in zona fenomenului creatiei contemporane; concursul conducerii Muzeului National -George Enescu-, cel al Centrului de Proiecte Culturale ArCub, au fost convergente ideii mentionate de genericul suitei de manifestari. Se poate, oare, spera ca o asemenea initiativa sa capete periodicitatea unei conduite firesti?

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.