Am arătat în articolul „Miza dosarului penal al procurorului Lucian Onea : suspendarea extrădării lui Sebastian Ghiță din Serbia” cum s-au sincronizat Antena 3, Romania Tv, Andreea Cosma, procuroarea Elena Iordache și Tudorel Toader întru salvarea lui Sebastian Ghiță pentru a nu fi extrădat.
Vă prezentăm noi amănunte din telenovela ce poate fi vizualizată pe micile noastre ecrane în aceste zile în care judecătorii sârbi decid extrădarea lui Ghiță. Pe 11 februarie 2014 Mircea Cosma este reținut de DNA pentru trafic de influență, fiul său, deputatul Vlad Cosma, fiind și el pus sub acuzare. Procurorul Mircea Negulescu activa la acel moment la Parchetul Curții de Apel Ploiești. Speriat de perspectiva închisorii, Vlad Cosma decide să facă denunțuri pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă. La acel moment, deputatul deținea trei înscrisuri în conținutul cărora existau și mențiuni olografe. Cosma junior formulează 12 denunțuri împotriva lui Sebastian Ghiță și cere identitate protejată susținând că dacă patronul RTV află că l-a denunțat îl va omorî. În cele trei înscrisuri deținute existau și câteva însemnări cu mențiuni olografe ale lui Sebastian Ghiță despre cum ar fi trebuit împărțiți banii în Republica Moldova pentru coruperea alegătorilor și câștigarea alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta. Pentru ca un inculpat să beneficieze de clemența judecătorilor prin aplicarea articolului 19 este necesar ca procurorul unde se depune denunțul să transmită o adresă judecătorului că informațiile inculpatului-denunțător sunt utile. Cosma se decide să prezinte înscrisurile procurorului Mircea Negulescu, aflat la acel moment în tandrețuri cu sora sa, Andreea Cosma. Negulescu primește denunțul, îi dă identitate protejată lui Cosma și declină cauza la parchetul competent, respectiv DNA Ploiești, unde este preluat de de procurorul Onea care i-a păstrat identitatea protejată pe care o obținuse la Parchetul Curții de Apel Ploiești. Audiat la DNA de procurorul Onea, Cosma a spus că îi este frică pentru vița sa și că nu vrea să depună actele pe care le are la dosar ca să nu-și dea seama Ghiță că el e denunțătorul. A doua zi, Cosma a trimis anonim prin fax din Republica Moldova la DNA Ploiești înscrisurile, precum și prin poștă. Odată primite, Onea era obligat să le verifice. A dispus efectuarea unei expertize grafoscopice (popular numită grafologică) din care a rezultat că scrisul este al lui Sebastian Ghiță.
În februarie 2018, Vlad Cosma declară la Antena 3 că a fost constrâns să colaboreze cu DNA în 2015 pentru ca sora sa să nu fie arestată pentru corupție.
Imediat s-au întocmit două sesizări din oficiu: Inspecția Judiciară și procuroarea Elena Iordache de la PÎCCJ.
Vlad Cosma are trei variante:
1. cea pentru popor, prezentată la televizor: documentele mi le-a dat Onea să le depun la DNA
2. audiat la Inspecția Judiciară, Vlad Cosma a declarat că el a depus actele fiind constrâns
3. audiat la PÎCCJ, Vlad Cosma a declarat că actele i le-a dat Negulescu să le depună iar Onea ar fi știut.
Să nu uităm că Mircea Cosma, Vlad Cosma și Andreea Cosma sunt judecați pentru multiple fapte de corupție comise că pentru incompetență, nepotism și oferirea de favoruri sexuale pentru a scăpa de pușcărie nu se răspunde penal.
Sebastian Ghiță a recunoscut într-o emisiune televizată că e scrisul său pe hârtii, evidență pe care nu are cum să o nege dar încearcă să elimine proba pentru că ar fi fost obținută ilegal.
Infracțiunea de care sunt acuzați Onea și Negulescu este participație improprie la complicitate la infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, anunță PÎCCJ astăzi. În fapt, procurorii au reținut că, în perioada aprilie – mai 2015, suspecții Negulescu Mircea (la data săvârșirii faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti) și Onea Lucian (procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti) ar fi determinat o persoană, prin constrângere, să întocmească în fals o sesizare și documente care să susțină cele reclamate în conținutul acesteia. Documentele falsificate au fost expediate Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti și folosite drept probe în două dosare, precum şi în susţinerea/motivarea unei cereri de extrădare.”
Surse concordante ne-au declarat că informația că „documentele falsificate au fost folosite în susţinerea/motivarea unei cereri de extrădare nu se verifică” iar folosirea lor în două dosare se referă la două dosare netrimise încă în judecată.
Ce întrebări ar fi trebuit să-și pună procuroarea Iordache:
- De ce avea Onea nevoie de un denunţ când el putea foarte simplu să facă un proces verbal de sesizare din oficiu şi să ataşeze documentele?
- Cum erau documentele nereale când prin expertiza grafoscopică s-a dovedit că scrisul e al lui Ghiţă şi deci probele sunt reale?
Faptele reţinute de procuroarea Iordache (art.52 combinat cu art 268 alin(1) c.pen.) presupun ca fapta sesizată să fie nereală, ori dacă înscrisurile sunt de la Ghiţă, faptele sunt reale, rezultă că lipseşte una din trăsăturile infracţiunii reţinute și atunci de ce s-a complăcut procuroarea în bâlciul ăsta favorabil lui Sebastian Ghiță?
Procuroarea nu și-a pus aceste întrebări așa că pentru noi s-a născut întrebarea legitimă: ce organe judiciare crede procuroarea Iordache că au fost duse în eroare? Conform art 30 din NCPP, organele judiciare sunt: organele de cercetare penală, procurorul, judecătorii și instanța de judecată. Cum organul de cercetare penală face numai ce îi cere procurorul de caz și este coordonat de către acesta, procurorul de caz este Lucian Onea, dosarele nu au fost trimise la instanță rezultă că Onea l-a constrâns pe Cosma să îl inducă în eroare pe procurorul Onea?
